Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal

De ce contează

Ulcerul gastro-duodenal afectează aproximativ 10% din populație pe parcursul vieții și poate debuta dramatic prin complicații amenințătoare de viață, cum ar fi hemoragia digestivă sau perforația. Recunoașterea rapidă a simptomelor și eradicarea corectă a infecției cu Helicobacter pylori sunt esențiale pentru a preveni recurențele și a reduce riscul de malignizare.

01.Definiție și epidemiologie

Ulcerul gastro-duodenal reprezintă o soluție de continuitate în mucoasa gastrică sau duodenală, însoțită de reacție fibroasă și penetrarea muscularei mucoasei, putând ajunge până la seroasă. Afecțiunea are o evoluție cronică, manifestată în pusee de 4-6 săptămâni, urmate de perioade de acalmie.

Prevalența bolii la adult este de ~10%, cu o ușoară predominanță la bărbați (raport 1,3/1). Ulcerul duodenal (UD) este de 5 ori mai frecvent și apare tipic între 30 și 55 ani. Ulcerul gastric (UG) apare mai târziu, frecvent între 55 și 70 de ani.

În schimb, la copil, ulcerul gastric primar apărut în urma infecției cu Helicobacter pylori este rar întâlnit, iar complicațiile cronice severe (precum cancerul gastric) nu se dezvoltă la această vârstă.

02.Etiopatogenie și factori de risc

Leziunile ulceroase apar prin dezechilibrul dintre factorii de agresiune (acid clorhidric, pepsină, acizi biliari) și factorii de apărare ai mucoasei (mucus, bicarbonat, vascularizație). În ulcerul duodenal predomină creșterea agresiunii, în timp ce în ulcerul gastric este afectată predominant capacitatea de apărare.

Factori etiopatogenici incriminați
  • Infecția cu Helicobacter pylori: prezentă în 80-90% din UD și 70-90% din UG
  • Medicamente: antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și corticosteroizi
  • Stil de viață: fumatul, consumul de alcool, stresul fizic sau psihic prelungit
  • Factori alimentari: condimente iuți, mese neregulate, alimente prea fierbinți/reci
  • Factori genetici: UD este mai frecvent la persoanele cu grupa sanguină O

Infecția cu Helicobacter pylori se transmite pe cale fecal-orală sau oral-orală. Bacteria produce urează și toxine care deteriorează epiteliul gastric. La copil, deși 80% dintre cei cu gastrită au infecția cantonată în stomac, doar tulpinile de tip I se asociază mai frecvent cu riscul ulcerogen.

Riscul ulcerogen al medicamentelor

Ulcerul indus de corticoterapie apare de obicei în primele 3 luni de tratament. De asemenea, chiar și aspirina utilizată în doză antiagregantă la pacienții cardiaci reprezintă un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea bolii ulceroase.

03.Tablou clinic

Boala evoluează în pusee dureroase de 4-6 săptămâni. Acutizările au adesea caracter sezonier: toamna și primăvara pentru UD, respectiv iarna și vara pentru UG. Deși clasic se descrie un orar al durerii, acesta poate fi atipic.

Diagnosticul clinic: Ulcer Duodenal vs Ulcer Gastric
Ulcer duodenal
  • Vârstă tipică: 30-40 ani
  • Localizare durere: Epigastru inferior, iradiază în hipocondrul drept
  • Orar durere: Nocturn (orele 0-4) sau tardiv (2-3h postprandial)
  • Efect alimente: Calmează durerea
  • Simptome asociate: Creștere în greutate (prin consum crescut de alimente)
Ulcer gastric
  • Vârstă tipică: > 55-60 ani
  • Localizare durere: Epigastru, iradiază în hipocondrul stâng
  • Orar durere: Precoce (30-60 min postprandial)
  • Efect alimente: Nu calmează, uneori o intensifică
  • Simptome asociate: Scădere ponderală (de teama durerilor)

La vârstnic, durerea este adesea de intensitate mică sau chiar absentă. În aceste cazuri, boala debutează frecvent direct printr-o complicație majoră, cum ar fi hemoragia digestivă sau perforația (uneori fără semne clare de iritație peritoneală).

La copil, ulcerele sunt majoritar secundare (stres, sepsis, traumatisme) și pot debuta dramatic prin hemoragie masivă sau perforație. La copilul mare, tabloul clinic devine asemănător cu al adultului, dominat de dureri epigastrice, vărsături și anemie hipocromă.

Verifică-te

Un bărbat de 35 de ani se prezintă pentru dureri epigastrice care îl trezesc frecvent noaptea, în jurul orei 3:00. Pacientul menționează că durerea cedează la câteva minute după ce consumă lapte sau biscuiți, motiv pentru care a luat în greutate în ultimele luni. Care este cel mai probabil diagnostic?

A Ulcer gastric
B Ulcer duodenal
C Cancer gastric
D Pancreatită acută
E Colică biliară

04.Diagnostic pozitiv și diferențial

Diagnosticul de certitudine se stabilește prin endoscopie digestivă superioară și examen radiologic, completate obligatoriu de testarea pentru Helicobacter pylori.

Endoscopia este obligatorie în UG, necesitând recoltarea a 8-10 biopsii din baza craterului pentru a exclude o leziune malignă. În UD, endoscopia se indică pentru ulcere recidivante, hemoragii, anemie feriprivă sau pentru diagnosticul infecției cu H. pylori.

Examenul radiologic baritat (în dublu contrast) evidențiază în UG nișa Haudeck (situată în afara conturului gastric, cu conținut dispus în 3 straturi: bariu, lichid, aer). În UD, apare o opacitate net conturată, înconjurată de edem periulceros și pliuri dispuse radiar.

Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori

Metodele invazive (necesită endoscopie) includ testul rapid la urează, examenul histopatologic și cultura (care are specificitate de 100%). Metodele neinvazive (testul respirator cu uree marcată și antigenul din scaun) sunt utilizate mai ales pentru controlul eradicării, efectuat la minim 4-6 săptămâni de la terminarea tratamentului. Anticorpii IgG rămân crescuți luni de zile, deci nu atestă eradicarea.

Regula testării la copil

La copil, strategia „test and treat” nu se aplică. Testarea se face doar dacă se intenționează tratamentul (ex. boală ulceroasă dovedită endoscopic). Nu se recomandă testarea de rutină pentru dureri abdominale funcționale.

Diagnostic diferențial
  • Cancer gastric: inapetență, scădere ponderală marcată (necesită biopsie)
  • Colica biliară: durere în hipocondrul drept (necesită ecografie)
  • Pancreatita acută: durere „în bară” în etajul abdominal superior
  • Infarct miocardic inferior: necesită excludere prin ECG și enzime miocardice
  • Altele: apendicită acută la debut, boala Crohn, ischemie mezenterică
Verifică-te

Un pacient de 45 de ani a finalizat o cură de eradicare pentru Helicobacter pylori în urmă cu 6 săptămâni. Medicul dorește să verifice eficiența tratamentului. Care dintre următoarele investigații este cea mai potrivită pentru controlul eradicării?

A Dozarea anticorpilor IgG anti-H. pylori
B Testul respirator cu uree marcată
C Endoscopie digestivă superioară cu test rapid la urează
D Examen radiologic baritat
E Cultura din scaun pentru H. pylori

05.Complicații

Incidența complicațiilor este de aproximativ 1-2% din ulcere/an, fiind mai frecvente în ulcerele de canal piloric sau în cele gigante.

Calculator AIMS65 (Risc mortalitate HDS)
Calculator Glasgow-Blatchford (Risc intervenție HDS)
Calculator Rockall (Risc resângerare HDS)
Principalele complicații
  • Hemoragia digestivă: manifestată prin hematemeză, melenă, anemie feriprivă sau șoc hemoragic. Endoscopia pune diagnosticul de certitudine.
  • Perforația: durere severă epigastrică generalizată, abdomen „de lemn” (contractură), semnul clopoțelului pozitiv. Radiologic apare pneumoperitoneu. Este o urgență chirurgicală.
  • Penetrația: în organele vecine (pancreas, ficat). Durerea devine continuă, iradiază posterior și își pierde ritmicitatea, nemaifiind calmată de antiacide.
  • Stenoza piloroduodenală: vărsături tardive cu alimente ingerate cu 10-12 ore anterior, clapotaj gastric la 4 ore postprandial, scădere în greutate.
  • Malignizarea: se întâlnește în ulcerul gastric; asocierea cu H. pylori crește riscul de 3-6 ori.
Verifică-te

Un pacient cu istoric de ulcer duodenal, cunoscut cu dureri epigastrice ritmate de mese, revine la cabinet acuzând o schimbare a simptomatologiei. Durerea a devenit continuă, iradiază posterior (în spate) și nu se mai calmează după administrarea de antiacide. Ce complicație a bolii ulceroase sugerează acest tablou clinic?

A Perforația
B Hemoragia digestivă
C Penetrația
D Stenoza piloroduodenală
E Malignizarea

06.Tratament

Regimul igieno-dietetic presupune respectarea orarului meselor, evitarea alimentelor prea fierbinți/reci, a condimentelor iuți, alcoolului și prăjelilor. Este esențială renunțarea la fumat și evitarea AINS.

Tratamentul medicamentos antisecretor

Inhibitorii pompei de protoni (IPP) suprimă complet secreția acidă și se administrează în priză unică matinală (ex. Omeprazol 20-40 mg/zi, Pantoprazol 40 mg/zi). Antagoniștii H2 (ex. Ranitidină 300 mg/zi) se administrează seara. Antiacidele se folosesc doar pe termen scurt pentru controlul simptomelor.

Eradicarea Helicobacter pylori

La adult, eradicarea se face prin scheme triple sau cvadruple timp de 7-14 zile. O schemă frecventă este: IPP + Amoxicilină 1g × 2/zi + Claritromicină 500mg × 2/zi. În caz de eșec, se utilizează scheme cu metronidazol, tetraciclină sau bismut. După cura antibiotică, tratamentul antisecretor continuă încă 3 săptămâni.

La copil, dozele se ajustează la greutate. Controlul eradicării este obligatoriu și se face prin teste neinvazive la cel puțin 4 săptămâni de la oprirea antibioticelor și la 2 săptămâni de la sistarea IPP.

Dozele de medicamente utilizate în infecția cu H. pylori la copil
MedicațieDoză
Inhibitori de pompă de protoni (IPP)Esomeprazol/Omeprozol1-2 mg/kg (max. 2,5 mg/kg/zi) 15 min.înainte de masă
Amoxicilină15-24 kg500 mg x 2/ziMaximum 750 mg x 2/zi
25-34 kg750 mg x 2/ziMaximum 1.000 mg x 2/zi
>35 kg1000 mg x 2/ziMaximum 1.500 mg x 2/zi
Claritromicină15-24 kg250 mg x 2/zi
25-34 kg500 mg + 250 mg
>35 kg500 mg x 2/zi
Metronidazol15-24 kg250 mg x 2/zi
25-34 kg500 mg + 250 mg
>35 kg500 mg x 2/zi
Bismut<10 ani262 mg x 4/zi
>10 ani524 mg x 4/zi

Tratamentul chirurgical

Este rezervat cazurilor selectate: ulcer perforat, stenoză pilorică, hemoragii grave necontrolate endoscopic sau ulcer gastric refractar (nișă > 2 cm care nu se reduce după 4 săptămâni de tratament). Se practică vagotomie, antrectomie sau rezecții gastrice parțiale.

07.Divergențe

Ghidurile internaționale recente, precum ACG 2024 pentru adulți și ESPGHAN/NASPGHAN 2023 pentru copii, aduc modificări substanțiale în managementul bolii ulceroase. Creșterea rezistenței la antibiotice a schimbat schemele de primă linie pentru eradicarea Helicobacter pylori, iar retragerea unor medicamente istorice a modificat opțiunile antisecretoare.

1. Schema de primă linie pentru eradicarea H. pylori

Datorită creșterii rezistenței la macrolide, schema clasică triplă și-a pierdut eficacitatea în multe regiuni geografice, inclusiv în Europa de Est. Sursă: ACG 2024

Schema de primă linie pentru eradicarea H. pylori
Surse examen
  • Schema primă intenție: IPP + Amoxicilină + Claritromicină
ACG 2024
  • Schema primă intenție: Terapie cvadruplă cu bismut (în zone cu rezistență >15%)

2. Durata tratamentului de eradicare

Studiile recente au demonstrat că prelungirea tratamentului crește semnificativ ratele de succes ale eradicării, indiferent de schema aleasă. Sursă: ACG 2024

Durata tratamentului de eradicare
Surse examen
  • Durata recomandată: 7-14 zile
ACG 2024
  • Durata recomandată: 14 zile (minim și standard)

3. Utilizarea Ranitidinei

Descoperirea unor impurități cu potențial carcinogen a dus la suspendarea autorizațiilor de punere pe piață pentru medicamentele cu ranitidină la nivel global. Sursă: EMA/FDA 2020

Utilizarea Ranitidinei
Surse examen
  • Antagonist H2 recomandat: Ranitidină 300 mg/zi
EMA/FDA 2020
  • Antagonist H2 recomandat: Retrasă de pe piață (se folosește Famotidină sau IPP)

4. Testarea susceptibilității la antibiotice la copii

Populația pediatrică este deosebit de vulnerabilă la efectele adverse ale antibioticelor, motiv pentru care tratamentul empiric este descurajat. Sursă: ESPGHAN 2023

Testarea susceptibilității la antibiotice la copii
Surse examen
  • Abordare pre-tratament: Ajustarea dozelor la greutate (empiric)
ESPGHAN 2023
  • Abordare pre-tratament: Testarea obligatorie a susceptibilității (mai ales la claritromicină)

Sinteză

În practica medicală curentă, rețineți următoarele actualizări esențiale:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Terapia cvadruplă → Înlocuiește schema triplă clasică în zonele cu rezistență crescută la macrolide.
  • 2
    Durata de 14 zile → Devine standardul absolut pentru orice cură de eradicare.
  • 3
    Fără Ranitidină → Medicamentul nu mai este disponibil, fiind înlocuit de IPP sau famotidină.
  • 4
    Antibiograma la copii → Este un pas necesar înainte de prescrierea antibioticelor pentru H. pylori.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Esofagita de reflux