Cancerul de col uterin este a treia cea mai frecventă afecțiune malignă la femei la nivel mondial, dar și una dintre cele mai prevenibile. Prin screening regulat și vaccinare anti-HPV, incidența formelor invazive poate fi redusă masiv, transformând această patologie într-o prioritate absolută pentru medicul de familie în prevenția primară și secundară.
Cancerul de col uterin (CCU) este a treia cea mai frecventă afecțiune malignă la femei la nivel mondial. Scăderea incidenței formelor invazive în țările dezvoltate este atribuită screening-ului, care permite detectarea și tratamentul în stadiile incipiente.
Din peste 200 de tulpini HPV, >90% din cancere sunt cauzate de 8 tipuri cu risc înalt: 16, 18, 31, 33, 35, 45, 52 și 58. Tipurile 16, 18 și 45 sunt responsabile pentru 94% din adenocarcinoamele cervicale. Tipurile cu risc scăzut (HPV 6 și 11) produc condiloame și leziuni LSIL, dar nu se găsesc niciodată în cancerul invaziv.
Aproximativ 90% din infecțiile HPV dispar de la sine în decurs de luni/ani, fără sechele. Doar 5% dezvoltă leziuni CIN 2 sau 3 în 3 ani, iar dintre leziunile CIN 3, doar 20% progresează spre CCU invaziv în 5 ani.
O pacientă de 24 de ani este diagnosticată cu infecție HPV tulpina 16. Este foarte îngrijorată cu privire la riscul de a dezvolta cancer de col uterin în viitorul apropiat. Ce afirmație despre evoluția naturală a infecției este corectă?
Femeile care au o rudă biologică de gradul I afectată prezintă un risc relativ de două ori mai mare de a dezvolta boala. Cu toate acestea, susceptibilitatea genetică este responsabilă pentru < 1% din totalul cancerelor de col uterin diagnosticate.
În cadrul programelor de screening, cea mai frecventă modalitate de depistare este un test Papanicolaou anormal, pacientele fiind în această etapă complet asimptomatice.
Clinic, primul simptom este sângerarea vaginală anormală, care apare tipic postcoital. Se pot asocia disconfort vaginal, leucoree fetidă și disurie. Tumora crește prin extindere de-a lungul suprafețelor epiteliale spre cavitatea endometrială, vagin și peretele pelvin.
Triada formată din edeme ale membrelor inferioare, durere și hidronefroză sugerează implicarea peretelui pelvin. Invazia directă a vezicii și rectului duce la constipație, hematurie și fistule, iar boala poate metastasa ganglionar, hepatic, pulmonar și osos.
O pacientă de 55 de ani, fără istoric de screening ginecologic, se prezintă la cabinet acuzând dureri pelvine severe și edeme la nivelul membrelor inferioare. Ecografia decelează hidronefroză bilaterală. Ce sugerează această triadă clinică?
Diagnosticul diferențial include afecțiuni benigne precum cervicita, boala inflamatorie pelvină și vaginita. Dintre patologiile maligne sau severe, trebuie excluse carcinomul endometrial, cancerul vaginal, melanomul, boala Paget, granulomatoza veneriană și determinările secundare ale altor neoplazii la nivel cervical.
La copii cu vârsta între 9 și 14 ani inclusiv, vaccinul nonavalent se administrează într-o schemă cu 2 doze (la 0 și 6-12 luni). Dacă a doua doză este administrată mai devreme de 5 luni, este obligatorie administrarea unei a treia doze.
La adulți și tineri de ≥ 15 ani, schema necesită 3 doze (la 0, 2 și 6 luni). A doua doză se face la minim o lună după prima, iar a treia la minim 3 luni după a doua, toate în decurs de 1 an.
Screening-ul include citologia cervicală și/sau testarea HPV oncogen, recomandată la femeile de 30-65 de ani. Femeile simptomatice sau cu leziuni macroscopice necesită direct colposcopie și biopsie.
Testare Babeș-Papanicolaou la femei > 25 ani. Se oprește la 64 ani DOAR dacă ultimele 3 frotiuri sunt normale.
| Clasificare citologică(pentru screening) | Clasificare histologică(diagnostic) | ||
| Pap | Sistemul Bethesda | CIN | Clasificări descriptive ale OMS |
| Clasa I | Normal | Normal | — |
| Clasa II | ASCUS ASC-H | Atipia | Atipia |
| Clasa III | LSIL | CIN1 inclusiv condilomul plat | Koilocitoza |
| Clasa III | LSIL | CIN2 | Displazie moderată |
| Clasa III | LSIL | CIN3 | Displazie severă |
| Clasa IV | LSIL | CIN3 | Carcinom in situ |
| Clasa V | Carcinom invaziv | Carcinom invaziv | Carcinom invaziv |
O adolescentă în vârstă de 16 ani se prezintă la medicul de familie pentru a iniția vaccinarea anti-HPV. Care este schema corectă de administrare a vaccinului nonavalent pentru această pacientă?
Conduita terapeutică depinde de stadiul bolii. În cancerul invaziv timpuriu, tratamentul de elecție este chirurgia. Pentru cazurile mai avansate, standardul actual este radioterapia combinată cu chimioterapia.
La pacientele cu boală diseminată, chimioterapia sau radioterapia au rol paleativ, asigurând îmbunătățirea calității vieții.
Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate reflectă fidel consensul medical actual privind prevenția, diagnosticul și tratamentul cancerului de col uterin. Nu au fost identificate divergențe majore față de ghidurile internaționale recente.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Tulpinile 16, 18 și 45.
Aproximativ 90% din infecții dispar de la sine în decurs de luni/ani.
Sângerarea vaginală anormală, care apare tipic postcoital.
Edeme ale membrelor inferioare, durere și hidronefroză.
2 doze (administrate la 0 și 6-12 luni).
La 64 de ani, DOAR dacă ultimele 3 frotiuri au fost normale.