Cancerul de endometru

Cancerul de endometru

De ce contează

Cancerul endometrial este cea mai frecventă malignitate ginecologică în țările dezvoltate, iar depistarea sa precoce îi conferă un prognostic excelent. Pentru medicul de familie, recunoașterea promptă a sângerărilor în postmenopauză și înțelegerea asocierii puternice cu obezitatea sunt esențiale pentru a asigura un diagnostic rapid și a salva vieți.

01.Epidemiologie și Histopatologie

Cancerul endometrial (CE) este cea mai frecventă malignitate ginecologică în țările dezvoltate. Incidența atinge vârfurile între 60 și 70 de ani, dar 2-5% din cazuri apar înainte de vârsta de 40 de ani.

Clasificarea histopatologică
Tip I
  • Histologie: Endometrioid grad 1 și 2
  • Frecvență: Cel mai frecvent tip de cancer uterin
  • Prognostic: De obicei favorabil
  • Receptivitate: De obicei receptiv la hormoni
Tip II
  • Histologie: Endometrioid grad 3, carcinosarcom, seroase, celule clare
  • Frecvență: Mai rar întâlnit
  • Prognostic: Mai rezervat
  • Receptivitate: Nespecificat (comportament mai agresiv)
Verifică-te

O pacientă de 65 de ani este diagnosticată cu cancer endometrial. Rezultatul histopatologic indică un carcinom cu celule clare. În ce categorie se încadrează clasic această tumoră și ce prognostic are?

A Tip I, prognostic favorabil.
B Tip II, prognostic favorabil.
C Tip II, prognostic rezervat.
D Tip I, prognostic rezervat.
E Tip III, prognostic variabil.

02.Factori de risc

Principalul factor de risc pentru carcinomul endometrial de tip I este excesul de estrogen endogen sau exogen, fără o opoziție adecvată a unui progestativ (ex. terapia cu estrogeni în postmenopauză fără progestativ).

Alți factori de risc implicați
  • Factori reproductivi: Menarha precoce, menopauza târzie, nuliparitatea.
  • Afecțiuni asociate: Sindromul ovarelor polichistice, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială.
  • Factori iatrogeni: Terapia cu tamoxifen.
  • Factori genetici: Sindromul Lynch.
Obezitatea — cel mai important factor modificabil

Niciun alt cancer nu este mai puternic asociat cu obezitatea. Mecanismul principal este creșterea conversiei periferice a androgenilor în estrogen în țesutul adipos. Suplimentar, adipozitatea duce la rezistență la insulină și la un mediu proinflamator, ambele legate cauzal de cancerul endometrial.

Verifică-te

O pacientă de 58 de ani, cu obezitate grad II și diabet zaharat tip 2, se prezintă pentru un consult de rutină. Care este mecanismul principal prin care obezitatea îi crește masiv riscul de cancer endometrial?

A Scăderea nivelului de insulină circulantă.
B Conversia periferică a androgenilor în estrogeni.
C Creșterea nivelului de progesteron endogen.
D Inhibarea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.
E Reducerea inflamației sistemice.

03.Diagnostic clinic și paraclinic

Pentru medicul de familie, suspiciunea clinică crește la pacientele cu IMC crescut, istoric de cancere asociate cu sindromul Lynch și utilizarea de tamoxifen. Simptomul clasic de alarmă este sângerarea genitală în postmenopauză (inexplicabilă la > 12 luni de la debutul menopauzei).

La pacientele în premenopauză pot apărea sângerări vaginale anormale (abundente sau neregulate). Alte semne includ secreții vaginale abundente, dureri abdominale, simptome urinare/hematurie, anemie, trombocitoză sau glicemie crescută.

Evaluarea inițială trebuie să includă hemoleucograma completă și glicemia, alături de teste pentru excluderea altor cauze (frotiu Papanicolau, profil de coagulare). Combinația de simptome (ex. hematurie și hiperglicemie la o femeie > 55 ani) crește semnificativ riscul. Examenul fizic poate decela mase pelvine (semn tardiv) sau alte leziuni.

Indicații ecografie (NICE)

Femei ≥ 55 ani cu scurgeri vaginale inexplicabile (prima prezentare, trombocitoză sau hematurie) SAU hematurie vizibilă asociată cu anemie, trombocitoză sau hiperglicemie.

Cut-off grosime endometru

Trimitere urgentă la ginecolog dacă grosimea endometrului este > 4 mm la femei simptomatice în postmenopauză, sau > 10 mm descoperită accidental la femei asimptomatice în postmenopauză.

Diagnosticul de certitudine este histologic, obținut prin biopsie endometrială, chiuretaj endometrial sau din specimenul de histerectomie.

Verifică-te

O femeie de 62 de ani, aflată la menopauză de 10 ani, se prezintă la medicul de familie acuzând o sângerare vaginală redusă cantitativ, apărută de 2 zile. Ecografia transvaginală arată un endometru de 6 mm. Care este atitudinea corectă?

A Reasigurarea pacientei că sângerarea este normală la menopauză.
B Repetarea ecografiei peste 6 luni.
C Inițierea terapiei de substituție hormonală.
D Trimitere urgentă la ginecolog pentru evaluare histologică.
E Prescrierea de antibiotice pentru o posibilă endometrită.

04.Tratament și prognostic

Tratamentul chirurgical este de obicei curativ pentru pacientele cu risc scăzut de persistență sau recidivă. Pacientele cu boală cu risc mediu sau ridicat pot beneficia de terapie adjuvantă. Diagnosticat precoce, cancerul endometrial are un prognostic excelent.

05.Divergențe

Deși sursele pentru examen oferă o bază solidă privind diagnosticul și factorii de risc, ghidurile internaționale actuale (ESGO/ESTRO/ESP 2020 și FIGO 2023) au revoluționat clasificarea cancerului endometrial. Abordarea modernă se bazează pe profilul molecular, care ghidează mult mai precis prognosticul și tratamentul adjuvant.

1. Clasificarea histopatologică vs moleculară

Tradițional, cancerul endometrial era împărțit în Tip I (hormono-dependent) și Tip II (agresiv). Ghidurile moderne au înlocuit această dihotomie cu o clasificare moleculară în 4 grupe distincte, care prezic mult mai exact evoluția bolii și răspunsul la tratament. Sursă: ESGO/ESTRO/ESP 2020 + FIGO 2023

Clasificarea histopatologică vs moleculară
Surse examen
  • Sistem de clasificare: Dual (Tip I și Tip II)
  • Criteriu principal: Histologie (grad endometrioid vs seros/celule clare)
  • Utilitate clinică: Estimare generală a prognosticului
ESGO/ESTRO 2020
  • Sistem de clasificare: Molecular în 4 grupe
  • Criteriu principal: Mutații genetice (POLE, MMR, p53)
  • Utilitate clinică: Ghidează direct decizia de terapie adjuvantă

2. Stadializarea FIGO

Stadializarea clasică se baza exclusiv pe extensia anatomică a tumorii. Noua stadializare FIGO 2023 integrează markerii moleculari direct în definirea stadiilor, modificând încadrarea pentru multe paciente și reflectând mai fidel agresivitatea biologică. Sursă: FIGO 2023

Stadializarea FIGO
Surse examen
  • Versiune utilizată: Implicit FIGO 2009 (anatomică)
  • Impactul markerilor: Nemenționat în stadializare
FIGO 2023
  • Versiune utilizată: FIGO 2023 (anatomică + moleculară)
  • Impactul markerilor: Pot upgrada sau downgrada stadiul bolii

Sinteză

Pentru practica medicului de familie, rețineți următoarele actualizări esențiale:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Profilul molecular → Este noul standard de aur care înlocuiește clasificarea clasică Tip I/II.
  • 2
    Stadializarea FIGO 2023 → Integrează genetica tumorală, influențând direct planul terapeutic comunicat pacientei.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Sarcina extrauterină