Constipația (copil)

Constipația (copil)

De ce contează

Constipația reprezintă o problemă majoră, totalizând 3% din consultațiile pediatrice de ambulator, iar 40% dintre cazurile funcționale debutează încă din primul an de viață. Recunoașterea precoce și dezimpactarea corectă previn complicațiile emoționale și cronicizarea bolii, scutind copilul de investigații invazive inutile.

01.Definiție și importanță

Constipația reprezintă pasajul dificil al scaunelor de consistență crescută (sub formă de schibale), cu o frecvență mai rară de 2 ori pe săptămână, modificare de tranzit care datează de mai mult de 2 săptămâni.

Encoprezisul reprezintă pasajul involuntar de materii fecale în condiții sociale improprii, asociindu-se uneori cu tulburări de comportament. Impactația fecală constă în acumularea de materii fecale dure în rect sau colon.

Din punct de vedere medico-social, constipația reprezintă cauza principală de prezentare în 3% dintre consultațiile pediatrice de ambulator, iar aproximativ 40% dintre copiii cu constipație funcțională prezintă simptome încă din primul an de viață.

02.Etiologie

Constipația poate avea cauze organice, însă de cele mai multe ori este funcțională. Pentru diagnosticul de constipație funcțională este obligatorie excluderea cauzelor structurale, endocrine sau metabolice.

Cauze organice de constipație
  • Gastrointestinale: malformații ano-rectale (imperforație, stenoză), boala Hirschsprung, displazia intestinală neuronală, stricturi colonice, boala celiacă, fibroza chistică (ileus meconial)
  • Neurologice și musculare: boli ale măduvei spinării, neurofibromatoza, paralizia cerebrală, retardul mental, distrofii musculare, botulism
  • Endocrino-metabolice: hipotiroidism, panhipopituitarism, diabet zaharat, hipercalcemie, hipopotasemie, uremie
  • Sistemice: colagenoze (sclerodermie, lupus eritematos sistemic, sindrom Ehlers-Danlos)
  • Medicamente/Toxice: antiacide cu aluminiu/calciu, anticolinergice, fenotiazine, antidepresive, opiacee, fenobarbital, intoxicație cu plumb, vitamina D

Retenția fecală funcțională este cea mai frecventă cauză de constipație și encoprezis la copil. Constă în încercări repetate de a evita defecația, ceea ce duce la scăderea frecvenței scaunelor și impactație fecală. Se asociază frecvent cu encoprezis (~80% din pacienți) și pătarea lenjeriei (scurgerea materiilor fecale lichide pe lângă masa impactată).

Când se instalează constipația funcțională?

Debutul coincide frecvent cu 3 perioade critice: 1) trecerea sugarului de la alimentația naturală la cea artificială; 2) învățarea utilizării toaletei de către copilul mic; 3) inhibarea urgenței la defecație în timpul orelor, de către școlar.

Verifică-te

Un sugar de 8 luni prezintă constipație severă de la naștere și distensie abdominală. Medicul suspectează o patologie organică gastrointestinală. Care dintre următoarele afecțiuni se încadrează în această categorie?

A Hipotiroidismul
B Diabetul zaharat
C Boala Hirschsprung
D Intoxicația cu plumb
E Paralizia cerebrală

03.Criterii de diagnostic clinic

Criterii de timp după vârstă

La copiii 0-4 ani: criteriile trebuie să fie prezente timp de cel puțin 1 lună. La copiii > 4 ani: criteriile trebuie să fie prezente cel puțin 1 dată/săptămână, timp de minimum 2 luni.

Criterii de diagnostic (necesare minim 2)
  • Frecvență redusă: două sau mai puține scaune pe săptămână
  • Incontinență: cel puțin un episod de incontinență fecală pe săptămână
  • Comportament: adoptarea unor posturi de retenție sau retenție voluntară excesivă
  • Pasaj dificil: eliminarea dificilă sau eliminarea unor materii fecale de consistență crescută
  • Impactație: prezența de mase fecale mari în rect
  • Volum: eliminarea de materii fecale cu diametrul larg

Examenul clinic presupune evaluarea atentă a regiunii anale (fisuri, hemoroizi, dermatită, abcese). Tușeul rectal permite aprecierea dimensiunilor și consistenței masei fecale prin palpare bimanuală, deși utilitatea sa la școlari este controversată. Examenul neurologic este obligatoriu pentru a exclude disrafismul spinal ocult ca și cauză a encoprezisului.

Verifică-te

Un băiat de 5 ani este adus pentru constipație și murdărirea frecventă a lenjeriei. Pentru a stabili diagnosticul de constipație funcțională conform criteriilor de timp pentru vârsta sa, de cât timp trebuie să fie prezente simptomele?

A Cel puțin 1 săptămână
B Cel puțin 2 săptămâni
C Cel puțin 1 lună
D Minimum 2 luni
E Minimum 6 luni

04.Examinări paraclinice

În prima etapă nu sunt necesare investigațiile paraclinice. Acestea devin indicate doar dacă după 4-6 săptămâni tratamentul a fost ineficient, fiind preferabil dirijate de medicul specialist gastroenterolog pediatru pentru a exclude o patologie organică.

Investigații selectabile în funcție de context
  • Imagistică și endoscopie: examen radiologic cu contrast (clismă), rectosigmoidoscopie/colonoscopie cu biopsie, ecografie abdominală (diametrul rectului), IRM de coloană lombosacrată
  • Funcționale: măsurarea timpului de tranzit cu markeri radiopaci, manometrie ano-rectală
  • Laborator: hemoleucogramă, VSH, glicemie, calcemie, potasemie, uree, creatinină, TSH, free T₄, anticorpi antitransglutaminază tisulară, test hemoragii oculte (Gregersen)
Irigografia și Boala Hirschsprung

Irigografia este utilă pentru localizarea zonei de tranziție aganglionare din boala Hirschsprung, dar nu este necesară în majoritatea cazurilor peste vârsta de 1 an. Formele cu segment ultrascurt nu pot fi diferențiate radiologic de constipația funcțională, iar iradierea implică riscuri.

05.Evoluție și complicații

Evoluția îndelungată duce la creșterea dimensiunilor rectului și colonului, cu afectarea sensibilității rectale. Apare senzația de urgență la volume din ce în ce mai mari de materii fecale și pierderi involuntare. Complicațiile locale includ fisurile anale, hemoroizii sau prolapsul rectal, care întrețin retenția fecală. Pierderile involuntare au consecințe severe în plan emoțional.

06.Conduita terapeutică: Regim igieno-dietetic

Se recomandă creșterea aportului de lichide și a aportului de fibre la 20-25 g/zi (dietă sau tărâțe neprelucrate). Aportul de lapte de vacă trebuie redus la maximum 500 ml/zi. Carbohidrații și sorbitolul din sucurile de fructe (prune, pere, mere) au efect benefic osmotic.

Părinții trebuie să stabilească un program regulat de defecație, de 2-3 ori pe zi, la 5-10 minute după mese. Este esențială încurajarea și recompensarea copilului, ținerea unui jurnal al eliminărilor și evitarea măsurilor punitive.

Verifică-te

Părinții unui copil de 4 ani cu constipație funcțională solicită sfaturi privind alimentația. Ce recomandare dietetică este adecvată pentru acest pacient?

A Limitarea aportului de fibre la 10 g/zi
B Creșterea aportului de lapte de vacă la peste 1 litru/zi
C Evitarea completă a sucurilor de fructe
D Limitarea laptelui de vacă la maximum 500 ml/zi
E Program de defecație fixat înainte de mese

07.Tratament farmacologic

Etapa I: Dezimpactarea

Obiectivul primei etape este eliminarea materiilor fecale dure acumulate în rect, folosind una dintre următoarele metode:

Metode de dezimpactare
  • Clisme cu ser fiziologic: acțiune rapidă prin distensie. Doze: 50-60 ml pentru sugari, 150 ml pentru copii, 250 ml pentru adolescenți. Se administrează de 2 ori pe zi, timp de 3 zile. Dezavantaj: metodă invazivă, traumatizantă.
  • Polietilenglicol (PEG): laxativ osmotic pentru retenție severă. Doză: 1-1,5 g/kg/zi, timp de 3-6 zile (oral sau sondă nazo-gastrică). Necesită volume mari de lichid; risc de greață, vărsături, aspirare.
  • Supozitoare cu glicerină: recomandate la sugari, intermitent, pe termen scurt.
  • Ulei mineral (parafină): reduce consistența. Doză: 15-30 ml/an de vârstă/zi, maximum 240 ml/zi p.o. Contraindicat sub vârsta de 1 an (risc de pneumonie chimică prin aspirare). Interferă cu absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K).
Contraindicații în dezimpactare

Nu se recomandă pentru dezimpactare: clisme cu soluții de săpun, apă de robinet sau soluții de magneziu (potențial toxic), și nici administrarea orală de hidroxid de magneziu, lactuloză, sorbitol, sena sau bisacodil.

Etapa II: Tratamentul de întreținere

Tratamentul de întreținere se administrează timp îndelungat (săptămâni-luni). Întreruperea se face treptat, doar după obținerea unui tranzit normal.

Clase de medicamente și doze de întreținere
  • Polietilenglicol (Laxativ osmotic): 0,2-0,8 g/kg/zi p.o., împărțit în 2 subdoze.
  • Lactuloza (Laxativ osmotic): dizaharid sintetic transformat în colon în acid acetic/lactic. Doză: 1-3 ml/kg/zi p.o., în 2-3 subdoze. La administrare îndelungată își pierde eficiența; în doze mari dă flatulență și diaree.
  • Hidroxid de magneziu (Laxativ osmotic): 1-3 ml/kg/zi p.o., în 2 subdoze. Risc de hipermagneziemie și hipocalcemie în supradozaj sau insuficiență renală.
  • Ulei mineral (Lubrifiant): 1-3 ml/kg/zi, de 2-3 ori/zi p.o. Necesită suplimentare cu vitamine liposolubile dacă se administrează > 3 luni.
  • Bisacodil (Laxativ iritant): stimulează peristaltismul. Doză: 10-15 mg/zi p.o. sau intrarectal, în 1-3 subdoze. Se utilizează doar pe termen scurt (risc de hipopotasemie).
  • Simeticonă: recomandată pentru tratamentul simptomelor asociate (meteorism, colici).
Verifică-te

Un copil de 3 ani necesită dezimpactare fecală pentru o retenție severă. Medicul decide inițierea tratamentului. Care dintre următoarele metode este contraindicată pentru dezimpactare?

A Polietilenglicolul (PEG)
B Clisma cu ser fiziologic
C Supozitoarele cu glicerină
D Uleiul mineral
E Clisma cu soluții de săpun

08.Divergențe

Managementul constipației pediatrice a evoluat către o abordare mai puțin invazivă. Ghidurile actuale, precum ESPGHAN/NASPGHAN 2026, rafinează criteriile de diagnostic și limitează utilizarea radiografiei abdominale de rutină.

1. Criteriile de diagnostic temporal

Definiția clasică a constipației se bazează pe o durată de peste 2 săptămâni. Totuși, criteriile Rome IV detaliate în ghidurile recente stratifică durata necesară în funcție de vârsta copilului. Sursă: ESPGHAN/NASPGHAN 2026

Criteriile de diagnostic temporal
Surse examen
  • Durată generală: > 2 săptămâni
  • Diferențiere vârstă: nespecificată în definiția de bază
ESPGHAN/NASPGHAN 2026
  • Durată 0-4 ani: minim 1 lună
  • Durată > 4 ani: minim 2 luni

2. Radiografia abdominală de rutină

În practica tradițională, imagistica era adesea utilizată după eșecul tratamentului inițial. Ghidurile moderne descurajează ferm radiografia de rutină din cauza iradierii și lipsei de beneficiu diagnostic. Sursă: J Pediatrics 2017

Radiografia abdominală de rutină
Surse examen
  • Indicație imagistică: după 4-6 săptămâni de tratament ineficient
  • Scop: evaluarea retenției fecale
J Pediatrics 2017
  • Indicație imagistică: nerecomandată de rutină
  • Scop: rezervată strict suspiciunilor de patologie organică

Sinteză

Principalele actualizări din ghidurile internaționale subliniază importanța diagnosticului clinic și evitarea iradierii inutile:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Criterii temporale → Diagnosticul necesită 1 lună de simptome la preșcolari și 2 luni la școlari.
  • 2
    Imagistică → Radiografia abdominală nu are rol de rutină în evaluarea constipației funcționale.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Diareea