Dispneea

Dispneea

De ce contează

Dispneea este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare în asistența primară, ascunzând patologii diverse, de la anxietate la urgențe amenințătoare de viață. Diferențierea rapidă între cauzele cardiace și cele pulmonare dictează conduita terapeutică și previne decompensările fatale.

01.Definiție și semiologie respiratorie

Dispneea reprezintă senzația de disconfort în respirație, descrisă frecvent de pacient ca „greutate în respirație” sau „lipsă de aer”. Conform American Thoracic Society (ATS), este o senzație calitativ distinctă, care variază în intensitate. Clinic, se exprimă prin modificarea frecvenței, ritmului sau amplitudinii respirației.

Modificări de frecvență și amplitudine
  • Tahipneea (polipneea): frecvență crescută peste 16-18/min, cu amplitudine mică (respirație rapidă și superficială).
  • Hiperpneea: creșterea amplitudinii mișcărilor respiratorii.
  • Bradipneea: frecvență redusă, sub 10/min.
  • Dispnee cu expir prelungit: însoțită de wheezing, apare caracteristic în astm și emfizem pulmonar.
  • Dispnee cu inspir prelungit: apare în afecțiuni obstructive ale căilor aeriene superioare (corpi străini, edem alergic al glotei). Este însoțită clinic de stridor și tiraj (supra/subclavicular, epigastric, intercostal).

Tipuri de respirație neregulată

Eponime și tipare respiratorii
  • Respirația Cheyne-Stokes: alternanțe de polipnee neregulată (crește treptat în amplitudine, apoi scade) urmată de apnee de 10-30 secunde. Apare în tumori/hemoragii cerebrale, insuficiență cardiacă severă, intoxicații cu morfină, meningite.
  • Respirația Kussmaul: se desfășoară în 4 timpi (inspir profund brusc – apnee – expir brusc – apnee). Este specifică stărilor de acidoză (diabetică, uremică).
  • Respirația Biot: mișcări respiratorii neregulate, întrerupte periodic de apnee de 5-30 secunde. Apare în meningite și septicemii.
  • Respirația nevrotică: episoade de inspir adânc urmate de un expir amplu, prelungit (oftat). Se manifestă caracteristic în repaus, nu în timpul efortului.
Verifică-te

Un pacient de 65 de ani cu insuficiență cardiacă severă prezintă în timpul somnului cicluri respiratorii caracterizate prin creșterea treptată a amplitudinii, urmată de scăderea acesteia și perioade de apnee de 20 de secunde. Ce tip de respirație descrie acest tablou?

A Respirația Kussmaul
B Respirația Biot
C Respirația Cheyne-Stokes
D Respirația nevrotică
E Hiperpneea

02.Clasificare și tipuri particulare

Cuantificarea în funcție de efort

Gradele de severitate
  • Gradul I: dispnee la eforturi mari.
  • Gradul II: dispnee la eforturi moderate (activități obișnuite).
  • Gradul III: dispnee la eforturi mici (activități casnice minime).
  • Gradul IV: dispnee de repaus.

Dispneea dependentă de poziție

Variante posturale
  • Ortopneea: apare în clinostatism prin creșterea volumului sanguin central; pacientul se odihnește în șezut la 45°.
  • Dispneea paroxistică nocturnă (DPN): instalată brusc, la 30 min - 2 ore de la culcare; se ameliorează în șezut sau ortostatism. Staza pulmonară crește excitabilitatea centrului respirator.
  • Platipneea: se agravează în ortostatism și se ameliorează în șezut. Apare în boli neurologice, sindrom hepato-pulmonar, pneumectomii.
  • Trepopneea: apare exclusiv în decubit lateral (insuficiență cardiacă, revărsate pleurale masive).
Verifică-te

Un pacient cu ciroză hepatică se plânge de dificultăți de respirație care apar exclusiv când stă în picioare și se ameliorează imediat ce se așază în pat. Cum se numește acest tip particular de dispnee?

A Ortopnee
B Trepopnee
C Platipnee
D Dispnee paroxistică nocturnă
E Tahipnee

03.Etiologie și forme clinice

Dispneea acută poate fi declanșată de astm, pneumonii, edem pulmonar acut, pneumotorax, embolie pulmonară, sindrom de detresă respiratorie a adultului, infarct miocardic sau atac de panică. O dispnee severă, brusc instalată în decubit dorsal, sugerează afectarea nervului frenic cu paralizia diafragmului.

Dispneea cronică are o evoluție progresivă și ireversibilă, apărând inițial la efort. Dispneea episodică sugerează insuficiență cardiacă, astm sau embolii pulmonare recurente. Forma permanentă se datorează cel mai frecvent BPOC-ului, afecțiunilor interstițiale, bolilor vasculare pulmonare sau astmului cu obstrucție persistentă.

Cauze de dispnee
Afecțiuni ale căilor aeriene superioareDisfuncția corzilor vocale, stenoze subglotice, neoplasm
Afecțiuni cardiaceInsuficiență cardiacă (stângă, dreaptă), afecțiuni valvulare (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, stenoză aortică, stenoză mitrală), tulburări de ritm cardiac (fibrilație atrială), infarct miocardic, angină pectorală, pericardită, miocardită, endocardită, cardiomiopatie, șunt stânga-dreapta, defect septal atrial, defect septal ventricular
Boli respiratoriiBPOC, astm, bronșiectazii, emfizem pulmonar, pneumonii, fibroză pulmonară, pneumotorax, edem pulmonar, atelectazii, embolism pulmonar, revărsat pleural, sarcoidoză, pneumoconioză, neoplazii
Afecțiuni toraciceCifoscolioze, pectus excavatum, fracturi costale, traumatisme
Afecțiuni neuromusculareParalizie diafragm, boală neurodegenerativă (scleroză amiotrofică laterală, distrofie musculară)
Alte cauzePsihogenă (anxietate, depresie), anemie, reflux gastroesofagian, intoxicație cu CO, acid cianhidric, acidoză metabolică (șoc, diabet, uremie), alergie, sindrom de decondiționare, obezitate, septicemie, meningită
MedicamenteBarbiturice, opiacee, progesteron, salicilați, alcool

04.Evaluare clinică și paraclinică

Anamneza este esențială pentru a stabili modalitatea de debut, severitatea, periodicitatea și factorii care ameliorează sau exacerbează simptomatologia. Examenul obiectiv trebuie să evalueze semnele vitale, prezența pulsului paradoxal, turgescența jugulară, folosirea mușchilor respiratori accesorii, ralurile pulmonare și zgomotele cardiace patologice (Z3, Z4) sau suflurile.

Simptome ce însoțesc dispneea și orientarea diagnostică
Simptome ce însoțesc dispneeaDiagnostic
Senzație de sufocare sau sete de aerInsuficiență cardiacă
Senzație de constricție toracicăAstm
Senzație de efort respirator crescutBolile neuromusculare, BPOC, pneumopatiile interstițiale
Dispnee, tuse cu expectorație, status de fumătorObstrucția căilor aeriene, BPOC
WheezingAstm, insuficiență cardiacă
Dispnee intermitentăReflux gastroesofagian, aspirație, trombembolism pulmonar recurent
FebrăProcese infecțioase, inflamatorii sau neoplazice
Durere toracică pleuriticăTumoră malignă, infecție pleurală, infarct pulmonar
Dispnee care se ameliorează în timp, fără tratamentDecondiționare

Investigarea de bază include hemoleucograma, ionograma, electrocardiograma, radiografia toracică, pulsoximetria și explorarea funcțională respiratorie (spirometria). Când se suspicionează o embolie pulmonară, se recomandă efectuarea angio-CT pulmonar.

Diferențierea dispneei cardiace de cea pulmonară

Deoarece patologiile cardiace și pulmonare coexistă frecvent, dozarea NT-proBNP sau BNP este extrem de utilă. Nivelurile sunt crescute ca răspuns la tensiunea peretelui ventricular (dilatare, hipertrofie, disfuncție sistolică/diastolică), confirmând originea cardiacă a dispneei.

D-dimerii în TEP

Un rezultat negativ al D-dimerilor poate exclude embolia pulmonară. Nivelul lor plasmatic este direct corelat cu severitatea și riscul de recurență a trombembolismului.

La pacienții anxioși, o respirație oftată și neregulată indică de obicei originea psihogenă a dispneei. Nu trebuie uitat că, la bolnavii aflați în stadii terminale, ameliorarea dispneei reprezintă principalul obiectiv al tratamentului.

Verifică-te

Un pacient fumător, cunoscut cu BPOC și hipertensiune arterială, se prezintă la camera de gardă cu dispnee severă. Examenul clinic decelează wheezing și raluri subcrepitante. Care dintre următoarele investigații este cea mai utilă pentru a diferenția o exacerbare BPOC de un edem pulmonar acut cardiogen?

A Radiografia toracică
B Spirometria
C Dozarea D-dimerilor
D Dozarea NT-proBNP
E Pulsoximetria

05.Divergențe

Evaluarea dispneei necesită o abordare structurată, iar ghidurile actuale aduc precizări importante privind pragurile de decizie. Recomandările ESC/ERS 2019 pentru embolia pulmonară și ESC 2021 pentru insuficiența cardiacă rafinează utilizarea biomarkerilor.

1. D-dimeri — prag de excludere a emboliei pulmonare

Utilizarea D-dimerilor este esențială pentru excluderea tromboembolismului pulmonar la pacienții cu probabilitate clinică mică sau intermediară. Totuși, interpretarea acestora s-a modificat pentru a reduce investigațiile imagistice inutile la vârstnici. Sursă: ESC/ERS 2019

D-dimeri — prag de excludere a emboliei pulmonare
Surse examen
  • Prag de excludere: Un rezultat negativ exclude embolia, fără ajustări menționate
  • Specificitate la vârstnici: Scăzută, rezultând în multe angio-CT-uri inutile
ESC/ERS 2019
  • Prag de excludere: Ajustat la vârstă pentru pacienții >50 ani (vârsta × 10 mcg/L)
  • Specificitate la vârstnici: Optimizată, reduce semnificativ investigațiile iradiante

2. NT-proBNP — praguri diagnostice specifice

Peptidele natriuretice reprezintă standardul de aur pentru diagnosticul diferențial al dispneei în urgență. Ghidurile cardiologice au stabilit cut-off-uri clare pentru a exclude insuficiența cardiacă. Sursă: ESC 2021

NT-proBNP — praguri diagnostice specifice
Surse examen
  • Utilitate: Confirmă originea cardiacă a dispneei
  • Praguri diagnostice: Nu sunt precizate numeric
  • Ajustare renală: Nu este menționată
ESC 2021
  • Utilitate: Exclude insuficiența cardiacă dacă valorile sunt sub prag
  • Praguri diagnostice: NT-proBNP >125 pg/mL (cronic) sau >300 pg/mL (acut)
  • Ajustare renală: Pragul crește la 1500 pg/mL dacă eRFG <60 mL/min

Sinteză

În practica de cabinet, rețineți următoarele actualizări esențiale pentru evaluarea dispneei:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    D-dimeri ajustați → La pacienții peste 50 de ani, înmulțiți vârsta cu 10 pentru a obține pragul corect de excludere a TEP.
  • 2
    NT-proBNP → Utilizați pragurile de 125 pg/mL (ambulator) și 300 pg/mL (urgență) pentru a exclude rapid o cauză cardiacă.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Durerea toracică