Febra la copil

Febra la copil

De ce contează

Febra este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medicul de familie în primii ani de viață. Deși majoritatea covârșitoare a episoadelor sunt infecții virale autolimitante, provocarea clinică majoră este identificarea rapidă a infecțiilor bacteriene grave, în special la sugarii mici, unde tabloul clinic poate fi subtil și înșelător.

01.Definiții și principii generale

Febra la copil este definită ca temperatura centrală măsurată intrarectal ≥ 38°C. O temperatură > 40,5°C este considerată febră înaltă, iar febra devine periculoasă la valori > 41,7°C. Deși majoritatea copiilor prezintă infecții virale autolimitante, obiectivul evaluării este identificarea sursei de infecție bacteriană care necesită testare și tratament definitiv.

Cut-off febră

≥ 38°C intrarectal.

Febra de origine necunoscută (FON) este febra care durează > 8 zile fără un diagnostic clar după evaluarea inițială. Media duratei este între 5 zile și 3 luni, iar cauzele majore includ boli de țesut conjunctiv, neoplasme și boli infecțioase.

02.Etiologie și diagnostice frecvente

Infecțiile bacteriene grave includ meningita, bacteriemia, pneumonia, diareea bacteriană, infecțiile tractului urinar (ITU), celulita, mastoidita și osteomielita. Cauzele neinfecțioase cuprind reacțiile post-vaccinare, febra medicamentoasă, neoplasmele și bolile inflamatorii cronice (ex. artrita juvenilă idiopatică).

Etiologia bacteriană în funcție de vârstă
Nou-născuți (< 1 lună)
  • Frecvent: Streptococcus grup B
  • Frecvent: Escherichia coli
  • Rar: Listeria monocytogenes, Enterococcus
  • Rar: Staphylococcus aureus, HSV
Sugari (1-3 luni)
  • Frecvent: Streptococcus pneumoniae
  • Frecvent: Haemophilus influenzae
  • Frecvent: Neisseria meningitidis
  • Rar: E. coli, Listeria, Pseudomonas

03.Evaluare clinică și semne de alarmă

Spitalizare obligatorie

Toți nou-născuții (< 1 lună) cu febră trebuie spitalizați și testați din cauza sistemului imunitar imatur și a proporției crescute de infecții bacteriene grave (inclusiv nosocomiale și perinatale).

La nou-născut, istoricul trebuie să includă factorii perinatali (infecție maternă cu streptococ grup B, febră maternă, membrane rupte prelungit, boli cu transmitere sexuală precum HSV, gonoree, Chlamydia). Se evaluează modificări ale plânsului, somnolența, gemetele și aportul oral.

Examenul fizic urmărește letargia, erupțiile peteșiale și semnele respiratorii (tahipnee, cianoză). Semnele de iritație meningeală includ semnul Kernig pozitiv (incapacitatea de a extinde genunchii cu șoldul flectat la 90°) și semnul Brudzinski pozitiv (flexia spontană a șoldului la flectarea cefei). Atenție: la nou-născut, iritația meningeală se poate manifesta doar ca temperatură instabilă, fără rigiditate nucală clasică.

La sugari > 1 lună și copii mici, se adaugă evaluarea statusului vaccinal (copiii < 6 luni sunt considerați incomplet vaccinați pentru Hib și PCV) și examinarea atentă a oaselor și articulațiilor (tumefacție, refuzul sprijinului). Erupția dentară nu trebuie să influențeze deciziile de evaluare a febrei.

Verifică-te

Un nou-născut de 3 săptămâni este adus la cabinet pentru o temperatură intrarectală de 38,2°C. Starea generală este relativ bună, se alimentează la sân. Care este conduita corectă?

A Administrare de paracetamol și reevaluare la 24 de ore.
B Spitalizare obligatorie și investigații complete.
C Amoxicilină p.o. empiric și izolare la domiciliu.
D Puncție lombară doar dacă apar semne meningeale clasice.
E Scăderea febrei exclusiv prin metode fizice de răcire.

04.Protocoale pentru sugarii ≤ 3 luni

Protocoale pentru identificarea sugarilor cu vârsta ≤ 3 luni care pot fi tratați conservator
Protocolul RochesterProtocolul PhiladelphiaProtocolul Boston
Număr de paciențiStatisticiSens. 92% (83-97%)Spec. 50% (47-53%)VPP 12,3% (10-16%)VPN 98,9% (97-100%)747Sens. 98% (92-100%)Spec. 42% (38-46%)VPP 14% (11-17%)VPN 99,7% (98-100%)503Spec. 94,6%
Vârstă< 60 de zile29-60 de zile28-89 de zile
TemperaturăCriterii≥ 38,0°C≥ 38,2°C≥ 38,0°C
37 sau mai multe săptămâni de gestație și spitalizat nu mai mult decât mama
  • Stare generală bună
  • WBC < 15 000/μL
  • Raport neutrofile imature/neutrofile < 0,2
  • Fără vaccin sau antibiotice în ultimele 48 de ore
  • Fără dovezi de deshidratare, infecție otică, de țesuturi moi sau osoasă
Sugar anterior sănătosSugar cu stare generală bună, fără infecție otică, de țesuturi moi sau osoasăSU: < 10 WBC/hpf și colorație gram-negativă a urineiLCR: < 8 WBC/hpf și colorație gram-negativă a LCR
  • Stare generală bună
  • Îngrijitor disponibil la telefon
  • Număr de WBC < 20 000/μL
  • LCR cu WBC < 10/μL
  • SU: < 10 WBC/hpf
  • Absența unui infiltrat pe radiografia pulmonară, dacă aceasta a fost făcută
  • WBC 5 000-15 000/μL cu număr absolut de neutrofile imature < 1 500/μL
  • SU cu 10 WBC/hpf
Absența unui infiltrat pe radiografia pulmonară, dacă aceasta a fost făcută
Sânge absent în scaun și WBC absente la un copil cu diaree
Tratament, dacă sunt îndeplinite criteriileEste necesară monitorizareaExternareFără antibioticeEste necesară monitorizarea 24 de oreExternareFără antibioticeEste necesară monitorizarea 24 de ore mai târziuExternareAntibioterapie empirică cu ceftriaxonă 50 mg/kg i.m.

05.Investigații paraclinice

Recomandări de testare
  • Hemoleucograma: recomandată la toți nou-născuții și sugarii < 3 luni.
  • Hemoculturile: la toți nou-născuții și la copiii cu semne de boală gravă.
  • Sumar de urină (SU) și urocultură: la toți copiii < 24 de luni (recoltare prin cateterizare sau aspirație suprapubiană).
  • Radiografie pulmonară: la toți nou-născuții, la copiii cu febră ≥ 39°C și leucocitoză (≥ 20.000/mm³) SAU cu semne respiratorii.
  • Coprocultură: dacă este prezentă diareea la copilul < 36 luni.
Indicații Puncție Lombară

Obligatorie la toți nou-născuții (< 1 lună), la sugarii 1-3 luni cu stare generală alterată, și la copiii 3-36 luni cu semne meningeale/neurologice.

Managementul febrei în funcție de vârstă
Vârstă< 1 lună< 3 luni3-36 de luni
FebrilEtiologie de luat în considerare
  • > 38°C
  • Infectii virale
  • Infectii bacteriene grave (de exemplu, ITU, pneumonie, bacteriemie, meningită)
  • Infectie cu virus herpes simplex
  • Altele: copil îmbrăcat excesiv, măsurare incorectă a temperaturii
  • > 38°C
  • Infectii virale
  • Infectii bacteriene grave (de exemplu, ITU, pneumonie, bacteriemie, meningită)
  • Postvaccinare
  • > 38°C
  • Infectii virale
  • Otită medie (de obicei, virală)
  • ITU
  • Pneumonie
  • Infectie de țesuturi moi
  • Osteomielită
  • Infectii bacteriene grave (de exemplu, bacteriemie, meningită)
  • Altele: postvaccinare, erupție dentară (de obicei, temperatură < 38,8°C), febră determinată de medicamente, neoplasme, afecțiuni inflamatorii cronice)
Investigarea pacientuluiSU și uroculturăHemoculturiPunctie lombarăHLG completăRadiografie pulmonarăCoproculurăSU și uroculturăHemoculturiPunctie lombarăHLG completăRadiografie pulmonarăCoproculurăSe determină statusul vaccinărilorSU și urocultură la copiii < 24 de luni cu febră care nu poate fi explicatăPunctie lombarăHLG completăCoproculurăTestare virală rapidă, dacă se corelează cu simptomele și anotimpul
Management în spital/ambulatoriuTratament în spitalTratament în spital vs. în ambulatoriuTratament în spital vs. în ambulatoriu
TratamentTratament enteral empiric în așteptarea culturilor: ampicilină + cefotaxim (se evită ceftriaxona), cu aciclovir în cazul suspiciunii infecției cu HSVSe determină riscul; dacă riscul e înalt: cefalosporine de generația a treia (cefotaxim sau ceftriaxonă)Se localizează sursa infecției: ceftriaxonă pentru infecțiile generalizate, cefixim (ITU), amoxicilină/azitromicină pentru pneumonie, amoxicilină pentru OM
Cei mai comuni patogeni acoperiți de antibioticele empiriceEscherichia coli, Streptococcus grup B, microorganisme gram-negative, Listeria monocytogenes, virusul herpes simplexStreptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidisSpecific etiologiei presupuse, se ia în considerare tratamentul empiric pentru copiii vaccinați incomplet. Se pot administra antibiotice p.o., dacă starea generală este bună
Verifică-te

Un sugar de 8 luni se prezintă cu febră 39,5°C și leucocitoză de 22.000/mm³, fără alte semne de focar la examenul clinic. Conform recomandărilor de testare, ce investigație imagistică este indicată?

A Ecografie abdominală
B Radiografie pulmonară
C CT cerebral
D RMN de coloană
E Ecografie transfontanelară

06.Tratament antipiretic și antibiotic

Antipiretice

Scăderea febrei nu reduce durata bolii și nu previne recurența convulsiilor febrile, dar crește confortul. Se recomandă pentru febră > 38,9°C. Acetaminofenul se administrează 10-15 mg/kg la 4 ore (max 5 doze/zi). Ibuprofenul (la copii > 6 luni) se dă 5-10 mg/kg la 6 ore (max 40 mg/kg/zi). În febra refractară, se pot alterna la fiecare 3 ore.

Antibioterapie empirică la nou-născuți (< 1 lună)

Opțiunile includ Ampicilină 100-150 mg/kg/zi i.v./i.m. (divizat la 6h, max 4g/zi) pentru infecții ușoare/medii, SAU 200-400 mg/kg/zi (max 12g/zi) asociată cu Gentamicină 2,5 mg/kg/doză la 8 ore pentru infecții grave. Alternativ, Cefotaxim 50-180 mg/kg/zi (max 6g/zi) sau 200-225 mg/kg/zi (max 12g/zi) pentru forme grave. Dacă se suspectează HSV, se adaugă Acyclovir 180 mg/kg/zi (divizat la 8 ore).

Antibioterapie la sugari și copii > 3 luni

Pentru ITU la sugari 3-6 luni se folosește Ceftriaxonă 50-75 mg/kg/zi (până la 100 mg/kg/zi în infecții grave, max 1g/zi) sau Cefotaxim. La copiii > 3 luni, se dă Ceftriaxonă pentru infecții sistemice, Cefixim pentru ITU (16 mg/kg/zi în ziua 1, apoi 8 mg/kg/zi). Pentru infecții respiratorii: Amoxicilină 25-50 mg/kg/zi (până la 80-100 mg/kg/zi în forme severe, max 500 mg/doză) sau Azitromicină 10 mg/kg în ziua 1, apoi 5 mg/kg/zi (max 500 mg).

Verifică-te

Un sugar de 2 săptămâni cu febră necesită inițierea antibioterapiei empirice pentru o posibilă infecție bacteriană gravă. Ce asociere de antibiotice este cea mai potrivită?

A Ceftriaxonă + Azitromicină
B Ampicilină + Cefotaxim
C Cefixim monoterapie
D Amoxicilină + Acid clavulanic
E Ibuprofen + Gentamicină

07.Convulsiile febrile

Convulsiile febrile apar la temperaturi > 38°C la copii < 6 ani, fără infecții SNC sau tulburări metabolice. Afectează 2-4% dintre copii și se asociază cu infecții sau vaccinări (ROR, DTP). Imagistica nu este recomandată de rutină, dar puncția lombară este indicată dacă există semne meningeale.

Pentru convulsiile care durează > 5 minute, se inițiază tratament cu Lorazepam 0,05-0,1 mg/kg i.v. (în 1-2 minute) sau 0,1 mg intrarectal (diluat 1:1 cu apă), cu o doză maximă de 4 mg/doză. Pentru prevenirea la domiciliu a recurențelor, se poate prescrie gel rectal cu lorazepam.

Antipireticele previn convulsiile?

NU. Deși antipireticele sunt utile pentru confortul copilului, s-a demonstrat că nu reduc rata de recurență a convulsiilor febrile. Profilaxia de rutină cu medicamente anticonvulsivante nu este recomandată.

Aproximativ 30% dintre copii vor avea o recidivă. Factorii de risc includ vârsta mică la debut, istoric familial la rude de gradul I și interval scurt între debutul febrei și convulsie. Riscul de a dezvolta epilepsie este de 7% (față de 2% în populația generală).

Verifică-te

O fetiță de 3 ani, cunoscută cu un episod de convulsie febrilă în antecedente, prezintă febră 39°C în contextul unei viroze. Părinții întreabă dacă administrarea la intervale regulate de paracetamol va preveni o nouă convulsie. Ce le comunicați?

A Da, antipireticele scad riscul de recurență cu aproximativ 50%.
B Nu, antipireticele nu previn recurența convulsiilor febrile.
C Doar alternarea paracetamolului cu ibuprofen previne convulsiile.
D Da, dar doar dacă se asociază cu diazepam profilactic.
E Nu, doar metodele fizice de răcire sunt eficiente profilactic.

08.Divergențe

Evaluarea febrei la copil a evoluat semnificativ, ghidurile moderne punând accent pe stratificarea clinică a riscului. Deși sursele pentru examen oferă o bază solidă, există nuanțe importante privind definiția febrei prelungite și utilitatea antipireticelor, clarificate de ESPID și Cochrane.

1. Definiția febrei de origine necunoscută (FON)

Există o diferență notabilă privind durata minimă necesară pentru a încadra un episod febril ca FON la copil, ceea ce influențează momentul declanșării investigațiilor extensive. Sursă: ESPID / Textbooks

Definiția febrei de origine necunoscută (FON)
Surse examen
  • Durată minimă: > 8 zile
  • Criteriu investigații: Fără diagnostic după evaluare inițială
ESPID / Textbooks
  • Durată minimă: > 3 săptămâni (21 zile)
  • Criteriu investigații: Fără diagnostic după 1 săptămână în spital sau 3 vizite ambulatorii

2. Profilaxia convulsiilor febrile

Deși intuitiv părinții folosesc antipireticele pentru a preveni convulsiile, atât cartea cât și ghidurile internaționale combat ferm această practică, existând o aliniere perfectă confirmată de datele recente. Sursă: Cochrane 2021

Profilaxia convulsiilor febrile
Surse examen
  • Efect antipiretice: Nu reduc rata de recurență
  • Anticonvulsivante de rutină: Nu sunt recomandate
Cochrane 2021
  • Efect antipiretice: Nu reduc semnificativ recurența
  • Anticonvulsivante de rutină: Fără beneficiu demonstrat profilactic

Sinteză

Concluziile principale pentru practica medicală:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Durata FON → Pragul de 8 zile din sursele de examen este mult mai scurt decât cel de 21 de zile acceptat internațional, riscând supradiagnosticarea.
  • 2
    Profilaxia convulsiilor → Există un consens solid (inclusiv Cochrane) că antipireticele se dau strict pentru confort, nu pentru prevenția crizelor.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Durerea articulară