Infarctul miocardic acut este o urgență medicală majoră unde timpul înseamnă miocard salvat. Recunoașterea rapidă a simptomelor și inițierea corectă a tratamentului prespitalicesc reduc semnificativ riscul de aritmii maligne și mortalitatea în primele ore.
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă o necroză ischemică a mușchiului cardiac, produsă din cauza întreruperii fluxului sanguin la nivelul unei artere coronare epicardice.
Simptomatologia este rezultatul dezechilibrului dintre cererea și oferta de oxigen din zona miocardică afectată. Tabloul clinic și prognosticul depind de sediul obstrucției, precum și de severitatea și durata ischemiei.
| Factori precipitanți | efortul fizic intens stresul hipoglicemia infectii respiratorii alergii hemoragii accidente vasculare cerebrale |
|---|---|
| Localizare | precordială retrosternală retroxifoldiană epigastrică |
| Iradiere | umărul sau membrul superior stâng pe marginea cubitală până în degetele 4-5 stângi umeri și brațe bilateral posterior interscapulovertebral la baza gâtului mandibulă |
| Caracter | strivire apăsare construcție arsură |
| Durată | prelungită peste 30 de minute nu cedează la administrarea de nitroglicerina sau analgezicelor uzuale |
Hipotensiunea apare în infarctele anterolaterale întinse (prin disfuncția sistolică a VS), în infarctele inferioare (prin reflex vagal) sau în infarctele inferioare cu afectare masivă a ventriculului drept (scade presarcina VS).
Un pacient de 65 de ani se prezintă cu durere epigastrică severă, grețuri și vărsături debutate de o oră. Tensiunea arterială este 90/60 mmHg, iar pulsul este de 55 bpm. EKG-ul arată supradenivelare de segment ST în derivațiile inferioare. Care este cauza cea mai probabilă a hipotensiunii în acest caz?
Necroza miocardică eliberează în sânge proteine specifice: mioglobina, troponina cardiacă T și I, creatinkinaza (CK), fracțiunea MB (CK-MB) și lactat dehidrogenaza (LDH). Markerii sunt esențiali pentru diagnosticul diferențial dintre infarctul nonQ (subendocardic) și angina instabilă.
Modificările EKG apar în primele ore și se mențin mai multe zile. Un traseu EKG relativ normal NU exclude un IMA. În 20-30% din cazuri, IMA posterior sau subendocardic evoluează fără modificări EKG, dominând dispneea și fatigabilitatea.
Efectuați un EKG unui pacient cu durere retrosternală constrictivă debutată de 30 de minute. Observați unde T ascuțite, ample și simetrice în derivațiile precordiale, fără modificări ale segmentului ST. Ce semnifică aceste modificări EKG?
Se administrează Nitroglicerină 0,5 mg (tabletă) sau 0,4 mg (puf sublingual) imediat după debutul durerii. Dacă angina nu cedează, se repetă la 5 minute (maxim 3 administrări).
Este contraindicată în caz de hipotensiune (TAS < 100 mmHg), infarct de ventricul drept sau infarct inferior, din cauza riscului de stimulare vagală cu bradicardie și colaps.
Majoritatea deceselor apar în primele ore. Obiectivele prespitalicești sunt stabilizarea și prevenirea aritmiilor maligne (FiV, TV fără puls, disociație electromecanică, asistolie) prin administrare de Lidocaină, Sulfat de magneziu sau Metoprolol i.v. Betablocantele i.v. se evită dacă pacientul are astm, IC sau risc de șoc cardiogen (TAS < 80 mmHg, AV > 110 bpm sau < 60 bpm).
Reperfuzarea precoce se face în primele 4-6 ore. Ideal, angioplastie (PCI) în primele 2 ore. Dacă nu e posibil, se face tromboliză (Streptokinază, Alteplază, Reteplază, Tenecteplază) urmată de Heparină (bolus 5000 UI, apoi perfuzie 1000 UI/oră).
Tratamentul pe termen lung include dublă antiagregare timp de 12 luni (Aspirină 75-100 mg/zi + Clopidogrel 75 mg/zi / Ticagrelor 180 mg/zi / Prasugrel 10 mg/zi), apoi doar Aspirină toată viața. Se asociază statine (Simvastatin 40 mg/zi sau Atorvastatin 40 mg/zi), betablocante (Metoprolol 50-100 mg/zi, Bisoprolol 2,5-10 mg/zi, Nebivolol 5 mg/zi sau Carvedilol 6,25-50 mg/zi - de elecție în IC) și IECA pentru remodelare ventriculară (Ramipril 2,5-10 mg/zi - studiul HOPE, sau Perindopril 2,5-10 mg/zi - studiul EUROPA).
Ajungeți la domiciliul unui pacient cu infarct miocardic acut confirmat EKG (STEMI antero-lateral). Durerea a debutat în urmă cu 90 de minute. Care este fereastra ideală de timp pentru efectuarea angioplastiei primare (PCI) conform conduitei de urgență?
| Criterii | Bolnavi | |
|---|---|---|
| Prognostic nefavorabil | Prognostic bun | |
| Raluri de stază | prezente | absente |
| Zgomotul 3 | prezent | absent |
| TAS (tensiune arterială sistolică) | <100 mmHg | >100 mm Hg |
| AV (alură ventriculară) | >100 bătăi/min | <100 bătăi/min |
| Tablou clinic de șoc cardiogen | prezent | lipsește |
| Localizarea infarctului | regiunea anterioară | regiunea inferioară |
| Modificările segmentului ST în dinamică | accentuarea în dinamică a supra-denivelării ST sau a subdenivelării ST | supradenivelarea ST sau subdenivelarea ST în regresie |
Managementul infarctului miocardic acut a evoluat semnificativ, iar ghidurile ESC 2023 aduc clarificări importante privind diagnosticul rapid și siguranța tratamentului prespitalicesc.
Diagnosticul rapid al infarctului miocardic este esențial pentru inițierea reperfuziei. Evoluția testelor de laborator a schimbat complet panoul de markeri utilizați în urgență. Sursă: ESC 2023
Administrarea unei statine în doză mare în faza acută a infarctului are rolul de a stabiliza placa de aterom și de a reduce inflamația endotelială. Sursă: ESC 2023
Controlul durerii scade activarea simpatică și reduce consumul de oxigen al miocardului, fiind un pas critic în managementul prespitalicesc. Sursă: ESC 2023
Echilibrul între riscul ischemic și cel hemoragic dictează durata tratamentului antiagregant după un sindrom coronarian acut. Sursă: ESC 2026
Principalele adaptări pentru practica curentă vizează siguranța pacientului și rapiditatea diagnosticului.
Surse verificate:
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Tratamentul IMA vizează reperfuzia precoce, limitarea necrozei, prevenirea aritmiilor maligne și remodelarea ventriculară pe termen lung. Schema include antiagregare dublă, anticoagulare, betablocant, statină și IECA, cu tromboliză sau PCI ca strategie de reperfuzie.
Codul din colțul fiecărui card de medicament arată regimul de eliberare — util la rețetă: cât timp e valabilă prescripția și dacă rămâne în farmacie.
Utilizați în faza acută pentru ameliorarea durerii anginoase prin venodilatație (scade presarcina) și dilatație coronariană (crește perfuzia miocardică), reducând consumul de O2. Contraindicați în hipotensiune (TAS < 100 mmHg), infarct de VD și infarct inferior din cauza riscului de colaps hemodinamic.
Utilizate în faza acută pentru controlul durerii intense din IMA. Ameliorarea durerii reduce activarea simpatică și consumul miocardic de O2. Diamorfina i.v. este agentul de elecție în urgență; tramadolul p.o. reprezintă o alternativă.
Utilizate pentru controlul grețurilor și vărsăturilor frecvente în IMA, mai ales în formele cu debut gastralgic sau la administrarea opioidelor.
Aspirina este administrată imediat la suspiciunea de IMA, în doză de încărcare, pentru inhibiția ireversibilă a sintezei de tromboxan A2 plachetar. Reduce agregarea plachetară și limitează extensia trombului. Pe termen lung se continuă toată viața în doză mică.
Se asociază obligatoriu cu aspirina în dubla antiagregare plachetară, atât în faza acută (doze de încărcare), cât și pe termen lung (12 luni post-IMA). Clopidogrelul blochează ireversibil receptorii ADP; eficacitatea depinde de metabolizarea prin CYP2C19 (risc la metabolizatori lenți). Ticagrelorul și prasugrelul sunt mai noi și mai eficace decât clopidogrelul în reducerea evenimentelor cardiovasculare.
Reduc consumul miocardic de O2 prin scăderea frecvenței cardiace și a forței de contracție prin blocarea receptorilor β1. Indicate atât în faza acută (Metoprolol p.o.), cât și pe termen lung pentru prevenirea remodelării și reducerea mortalității post-IMA. Carvedilolul este de elecție în insuficiența cardiacă asociată. Contraindicate în astm, bradicardie, hipotensiune și risc de șoc cardiogen. Nu se opresc brusc - doza se reduce progresiv pe 2-3 săptămâni.
Administrate în IMA atât ca doză de încărcare (pentru stabilizarea plăcii aterosclerotice în faza acută), cât și pe termen lung pentru reducerea LDL-colesterolului și prevenirea evenimentelor cardiovasculare recurente. Tratamentul este pe termen nelimitat.
Indicate pe termen lung post-IMA pentru prevenirea remodelării ventriculare stângi și reducerea mortalității. Ramiprilul (studiul HOPE) și perindoprilul (studiul EUROPA) au dovezi solide în această indicație. Se inițiază cu doze mici și se titrează progresiv.
Utilizate pentru reperfuzia coronariană când angioplastia (PCI) nu este disponibilă în timp util. Convertesc plasminogenul la plasmină, care lizează fibrina din tromb. Terapia se inițiază în primele 4-6 ore de la debut. Principalul risc este hemoragia, inclusiv cerebrală. Contraindicate la pacienți cu plăgi în curs de vindecare, sarcină, antecedente de AVC, tumori cerebrale, traumatisme craniene sau hemoragie intracraniană.
Utilizată post-tromboliză și în faza acută a IMA pentru prevenirea retrombozei coronariene și a extensiei trombului. Se administrează în bolus urmat de perfuzie continuă, cu monitorizarea aPTT. Principalul risc este hemoragia.
Administrate prespitalicesc pentru prevenirea și tratamentul aritmiilor maligne (FiV, TV fără puls) în faza acută a IMA. Lidocaina și sulfatul de magneziu sunt utilizate în acest scop.
Utilizată în faza acută pentru compensarea pierderilor de potasiu și reducerea riscului de aritmii. Se administrează ca soluție combinată.
În IMA, biomarkerii de necroză miocardică confirmă diagnosticul, estimează întinderea necrozei și ghidează decizia terapeutică (reperfuzie, stratificare de risc). Dinamica lor temporală este esențială pentru interpretare.
Ischemia miocardică severă suprimă glicoliza anaerobă prin acumularea de metaboliți acizi care scad pH-ul intracelular, reducând drastic producția de ATP. Fără ATP, pompele ionice membranare nu mai funcționează, ducând la acumulare intracelulară de Ca²⁺ și la moarte celulară. Pierderea integrității membranei cardiomiocitelor eliberează în plasmă proteine structurale (troponina T și I) și enzime intracelulare (creatinkinaza, lactat dehidrogenaza), concentrația lor serică reflectând direct severitatea necrozei.
Reperfuzia miocardică, deși esențială terapeutic, poate agrava leziunile prin două mecanisme care se întrețin reciproc: generarea în exces de radicali liberi de O₂ (paradoxul oxigenului) și supraîncărcarea celulară cu Ca²⁺. Radicalii liberi peroxidează lipidele membranare și inactivează enzimele; Ca²⁺ acumulat activează fosfolipaze și alterează proteinele contractile. Expresia clinică include aritmii de reperfuzie, stunning miocardic (disfuncție contractilă reversibilă) și, în cazuri severe, necroză suplimentară. Soluțiile repolarizante cu glucoză-insulină-potasiu administrate în urgență furnizează substrat pentru glicoliza anaerobă și compensează pierderile de K⁺, limitând aritmiile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Durata este prelungită peste 30 de minute și nu cedează la administrarea de nitroglicerină sau analgezice uzuale.
Segmentul ST supradenivelat apare în STEMI (infarct transmural), iar segmentul ST subdenivelat apare în non-STEMI (leziune subendocardică).
Amplitudine ≥ 25% din unda R și durată > 0,04 secunde.
Hipotensiune (TAS < 100 mmHg), infarct de ventricul drept sau infarct inferior (risc de stimulare vagală și colaps).
Aspirină 325-500 mg p.o. asociată cu Clopidogrel 300-600 mg.
Ideal, angioplastie (PCI) în primele 2 ore. Reperfuzarea precoce generală se face în primele 4-6 ore.