Infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut

De ce contează

Infarctul miocardic acut este o urgență medicală majoră unde timpul înseamnă miocard salvat. Recunoașterea rapidă a simptomelor și inițierea corectă a tratamentului prespitalicesc reduc semnificativ riscul de aritmii maligne și mortalitatea în primele ore.

01.Definiție și criterii de diagnostic

Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă o necroză ischemică a mușchiului cardiac, produsă din cauza întreruperii fluxului sanguin la nivelul unei artere coronare epicardice.

Diagnosticul pozitiv se bazează pe:
  • Tabloul clinic caracteristic
  • Detecția necrozei miocardice
  • Determinarea concentrației serice a enzimelor de citoliză miocardică
  • Modificărilor electrocardiografice nou apărute
  • Metodelor imagistice (ecocardiografie, scintigrafie miocardică, RMN)

02.Tabloul clinic

Simptomatologia este rezultatul dezechilibrului dintre cererea și oferta de oxigen din zona miocardică afectată. Tabloul clinic și prognosticul depind de sediul obstrucției, precum și de severitatea și durata ischemiei.

Forme de debut clinic:
  • Anginos: angina pectorală (dureri precordiale/retrosternale) are rol determinant
  • Gastralgic: durere epigastrică însoțită de grețuri, vărsături sau sughiț
  • Astmatiform: dispneea este simptomul preponderent
Semne clinice specifice ischemiei miocardice:
  • Angină pectorală de intensitate mare (senzație de moarte iminentă)
  • Hipotensiune sau, mai rar, hipertensiune arterială
  • Sindrom dispeptic (grețuri, vărsături, diaree, sughiț)
  • Palpitații
  • Dispnee secundară insuficienței ventriculare stângi (IVS) cu stază pulmonară
  • Manifestări neurologice (sincopă, semne de focar)
  • Astenie fizică și febră
Caracterele durerii în infarctul miocardic acut
Factori precipitanțiefortul fizic intens stresul hipoglicemia infectii respiratorii alergii hemoragii accidente vasculare cerebrale
Localizareprecordială retrosternală retroxifoldiană epigastrică
Iradiereumărul sau membrul superior stâng pe marginea cubitală până în degetele 4-5 stângi umeri și brațe bilateral posterior interscapulovertebral la baza gâtului mandibulă
Caracterstrivire apăsare construcție arsură
Duratăprelungită peste 30 de minute nu cedează la administrarea de nitroglicerina sau analgezicelor uzuale
Examenul fizic evidențiază:
  • Pacient anxios, agitat
  • Paloare, tegumente reci și umede, transpirații profuze
  • Puls bradicardic sau tahicardic (regulat/neregulat)
  • Raluri subcrepitante și respirație dificilă cu wheezing (în IVS)
  • Tuse cu hemoptizie (în tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut)
Cauzele hipotensiunii arteriale în IMA

Hipotensiunea apare în infarctele anterolaterale întinse (prin disfuncția sistolică a VS), în infarctele inferioare (prin reflex vagal) sau în infarctele inferioare cu afectare masivă a ventriculului drept (scade presarcina VS).

Verifică-te

Un pacient de 65 de ani se prezintă cu durere epigastrică severă, grețuri și vărsături debutate de o oră. Tensiunea arterială este 90/60 mmHg, iar pulsul este de 55 bpm. EKG-ul arată supradenivelare de segment ST în derivațiile inferioare. Care este cauza cea mai probabilă a hipotensiunii în acest caz?

A Disfuncția sistolică severă a ventriculului stâng.
B Reflexul vagal sau afectarea masivă a ventriculului drept.
C Hipovolemia secundară vărsăturilor.
D Un trombembolism pulmonar asociat.
E Ruperea mușchiului papilar.

03.Markeri de necroză și modificări EKG

Necroza miocardică eliberează în sânge proteine specifice: mioglobina, troponina cardiacă T și I, creatinkinaza (CK), fracțiunea MB (CK-MB) și lactat dehidrogenaza (LDH). Markerii sunt esențiali pentru diagnosticul diferențial dintre infarctul nonQ (subendocardic) și angina instabilă.

Modificările electrocardiografice

Elemente EKG caracteristice:
  • Unde T ascuțite, ample, simetrice (ischemie subendocardică) sau unde T negative (ischemie subepicardică) — specifice debutului în prima oră
  • Segment ST supradenivelat (leziune subepicardică) — apare în STEMI (infarct transmural cu tromboză ocluzivă persistentă)
  • Segment ST subdenivelat (leziune subendocardică) — apare în non-STEMI sau ca „imagine în oglindă” în V1-V2 în infarctul posterior
  • Unda Q patologică — amplitudine ≥ 25% din unda R și durată > 0,04 secunde
  • Bloc de ramură stângă (BRS) nou apărut
STEMI anterior
  • Ce observi: Supradenivelare de segment ST în derivațiile anterioare.
  • Ce sugerează: Infarct miocardic acut cu supradenivelare de ST (STEMI) anterior.
STEMI inferior
  • Ce observi: Unde T hiperacute în DII, DIII, aVF. Supradenivelare ST și unde Q în DIII. Subdenivelare reciprocă (în oglindă) în aVL.
  • Ce sugerează: Infarct miocardic acut inferior.

Modificările EKG apar în primele ore și se mențin mai multe zile. Un traseu EKG relativ normal NU exclude un IMA. În 20-30% din cazuri, IMA posterior sau subendocardic evoluează fără modificări EKG, dominând dispneea și fatigabilitatea.

Acțiuni imediate la confirmarea EKG:
  • Prinderea unei linii venoase
  • Monitorizarea a 5 parametri: intensitatea durerii, alura ventriculară, tensiunea arterială, aritmiile și ventilația pulmonară
Verifică-te

Efectuați un EKG unui pacient cu durere retrosternală constrictivă debutată de 30 de minute. Observați unde T ascuțite, ample și simetrice în derivațiile precordiale, fără modificări ale segmentului ST. Ce semnifică aceste modificări EKG?

A Ischemie subendocardică specifică debutului în prima oră.
B Leziune subepicardică caracteristică infarctului transmural.
C Necroză miocardică constituită.
D Ischemie subepicardică tardivă.
E Imagine în oglindă a unui infarct posterior.

04.Conduita de urgență prespitalicească

Măsuri generale inițiale:
  • Poziționare în decubit dorsal și repaus fizic absolut
  • Îndepărtarea hainelor strâmte (cravată, guler desfăcut)
  • Psihoterapia pacientului

Se administrează Nitroglicerină 0,5 mg (tabletă) sau 0,4 mg (puf sublingual) imediat după debutul durerii. Dacă angina nu cedează, se repetă la 5 minute (maxim 3 administrări).

Contraindicații Nitroglicerină

Este contraindicată în caz de hipotensiune (TAS < 100 mmHg), infarct de ventricul drept sau infarct inferior, din cauza riscului de stimulare vagală cu bradicardie și colaps.

Tratament medicamentos de urgență:
  • Analgezie: Diamorfină 2,5-5 mg i.v. sau Tramadol 50 mg p.o. (ameliorarea durerii scade activarea simpatică și consumul de O2)
  • Antiemetic: Metoclopramid 5-10 mg i.v. pentru grețuri
  • Sedative/Anxiolitice: pentru calmare
  • Antiagregare dublă: Aspirină 325-500 mg p.o. asociată cu o doză de încărcare de Clopidogrel 300-600 mg, Ticagrelor 180 mg (2 cpr × 90 mg) sau Prasugrel 60 mg (6 cpr × 10 mg)
  • Betablocant: Metoprolol succinat 50 mg p.o. (contraindicat în astm, bradicardie, hTA)
  • Statină: doză unică de încărcare pentru stabilizarea plăcii (Simvastatin 80 mg sau Atorvastatin 80 mg)
Managementul complicațiilor acute:
  • Stop cardio-respirator: manevre de resuscitare imediate
  • Hipotensiune arterială: poziție Trendelenburg (membre inferioare ridicate)
  • Hipoxie/Șoc/IC: Oxigen 5 L/min pe sondă nazală; menținerea patenței căilor aeriene
  • Risc de aritmii: soluție glucoză-insulină-potasiu (1 UI insulină la 2-3 g glucoză) pentru compensarea pierderilor de K+

Majoritatea deceselor apar în primele ore. Obiectivele prespitalicești sunt stabilizarea și prevenirea aritmiilor maligne (FiV, TV fără puls, disociație electromecanică, asistolie) prin administrare de Lidocaină, Sulfat de magneziu sau Metoprolol i.v. Betablocantele i.v. se evită dacă pacientul are astm, IC sau risc de șoc cardiogen (TAS < 80 mmHg, AV > 110 bpm sau < 60 bpm).

Reperfuzarea precoce se face în primele 4-6 ore. Ideal, angioplastie (PCI) în primele 2 ore. Dacă nu e posibil, se face tromboliză (Streptokinază, Alteplază, Reteplază, Tenecteplază) urmată de Heparină (bolus 5000 UI, apoi perfuzie 1000 UI/oră).

Tratamentul pe termen lung include dublă antiagregare timp de 12 luni (Aspirină 75-100 mg/zi + Clopidogrel 75 mg/zi / Ticagrelor 180 mg/zi / Prasugrel 10 mg/zi), apoi doar Aspirină toată viața. Se asociază statine (Simvastatin 40 mg/zi sau Atorvastatin 40 mg/zi), betablocante (Metoprolol 50-100 mg/zi, Bisoprolol 2,5-10 mg/zi, Nebivolol 5 mg/zi sau Carvedilol 6,25-50 mg/zi - de elecție în IC) și IECA pentru remodelare ventriculară (Ramipril 2,5-10 mg/zi - studiul HOPE, sau Perindopril 2,5-10 mg/zi - studiul EUROPA).

Verifică-te

Ajungeți la domiciliul unui pacient cu infarct miocardic acut confirmat EKG (STEMI antero-lateral). Durerea a debutat în urmă cu 90 de minute. Care este fereastra ideală de timp pentru efectuarea angioplastiei primare (PCI) conform conduitei de urgență?

A Primele 12 ore de la debut.
B Primele 4-6 ore.
C Primele 2 ore.
D Primele 24 de ore.
E Doar după administrarea trombolizei.

05.Evaluarea riscului și prognostic

Factorii prognostici ai pacientului cu infarct miocardic acut
CriteriiBolnavi
Prognostic nefavorabilPrognostic bun
Raluri de stazăprezenteabsente
Zgomotul 3prezentabsent
TAS (tensiune arterială sistolică)<100 mmHg>100 mm Hg
AV (alură ventriculară)>100 bătăi/min<100 bătăi/min
Tablou clinic de șoc cardiogenprezentlipsește
Localizarea infarctuluiregiunea anterioarăregiunea inferioară
Modificările segmentului ST în dinamicăaccentuarea în dinamică a supra-denivelării ST sau a subdenivelării STsupradenivelarea ST sau subdenivelarea ST în regresie
Șansele de supraviețuire depind de:
  • Modul de reacție al anturajului și al pacientului
  • Primele măsuri aplicate la domiciliu și pe timpul transportului
  • Accesul rapid la serviciul de ambulanță SMURD (112)
  • Dotarea tehnică și antrenamentul echipelor de intervenție

06.Divergențe

Managementul infarctului miocardic acut a evoluat semnificativ, iar ghidurile ESC 2023 aduc clarificări importante privind diagnosticul rapid și siguranța tratamentului prespitalicesc.

1. Markeri de necroză miocardică

Diagnosticul rapid al infarctului miocardic este esențial pentru inițierea reperfuziei. Evoluția testelor de laborator a schimbat complet panoul de markeri utilizați în urgență. Sursă: ESC 2023

Markeri de necroză miocardică
Surse examen
  • Markeri recomandați: Mioglobină, troponine, CK, CK-MB, LDH
  • Timp de diagnostic: 6-12 ore
ESC 2023
  • Markeri recomandați: Troponina de înaltă sensibilitate (hs-cTn)
  • Timp de diagnostic: 1-2 ore (protocol 0h/1h sau 0h/2h)

2. Statina de încărcare

Administrarea unei statine în doză mare în faza acută a infarctului are rolul de a stabiliza placa de aterom și de a reduce inflamația endotelială. Sursă: ESC 2023

Statina de încărcare
Surse examen
  • Statină de încărcare: Simvastatin 80 mg sau Atorvastatin 80 mg
  • Profil de siguranță: Nemenționat
ESC 2023
  • Statină de încărcare: Atorvastatin 40-80 mg sau Rosuvastatin 20-40 mg
  • Profil de siguranță: Simvastatin 80 mg are risc major de rabdomioliză

3. Analgezia în IMA

Controlul durerii scade activarea simpatică și reduce consumul de oxigen al miocardului, fiind un pas critic în managementul prespitalicesc. Sursă: ESC 2023

Analgezia în IMA
Surse examen
  • Opțiuni analgezie: Diamorfină i.v. sau Tramadol p.o.
  • Recomandare Tramadol: Alternativă validă
ESC 2023
  • Opțiuni analgezie: Morfină i.v.
  • Recomandare Tramadol: Nerecomandat în ghiduri

4. Durata dublei antiagregări (DAPT)

Echilibrul între riscul ischemic și cel hemoragic dictează durata tratamentului antiagregant după un sindrom coronarian acut. Sursă: ESC 2026

Durata dublei antiagregări (DAPT)
Surse examen
  • Durată standard: 12 luni uniform pentru toți pacienții
  • De-escaladare: Nemenționată
ESC 2026
  • Durată standard: Individualizată (3-6 luni la risc hemoragic înalt)
  • De-escaladare: Switch la Clopidogrel după 1-3 luni posibil

Sinteză

Principalele adaptări pentru practica curentă vizează siguranța pacientului și rapiditatea diagnosticului.

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Biomarkeri → LDH și CK clasică sunt depășite; hs-cTn dictează conduita.
  • 2
    Statine → Atorvastatin 40-80 mg este opțiunea sigură pentru stabilizarea plăcii.
  • 3
    Analgezie → Tramadolul p.o. este inadecvat; se preferă Morfina i.v.
  • 4
    Antiagregare → Durata de 12 luni se adaptează riscului hemoragic individual.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Edemul pulmonar acut cardiogen