Boala varicoasă afectează până la 80% din populația adultă, având un impact major asupra calității vieții prin durere, edem și limitarea mobilității. Pentru medicul de familie, recunoașterea precoce și inițierea tratamentului conservator previn complicațiile redutabile, precum ulcerul venos activ sau tromboflebita.
Varicele venoase apar în special la nivelul venelor membrelor inferioare, sub forma unor dilatații, elongări și torsionări ale venelor din teritoriul venelor safene și afluenților acestora. Sunt cauzate de incompetența valvelor venoase, funcția inadecvată a pompei musculare și creșterea presiunii venoase.
Prevalența bolii venoase variază între 15-80% din populația adultă, cu un raport femei:bărbați de 2:1. Totuși, studiile arată prezența formelor severe într-un procent mai mare la bărbați.
Pacienții pot fi asimptomatici sau pot prezenta senzație de neliniște, oboseală, disconfort, amorțeli și greutate la nivelul gambei. Aceste simptome apar tipic după ortostatism, eforturi intense sau poziție șezândă îndelungată și se diminuează sau dispar în poziție culcată, cu picioarele ușor ridicate față de planul corpului.
La gravide, în a doua parte a sarcinii, se pot dezvolta varice în regiunea organelor genitale externe (vulvo-vaginale). În majoritatea cazurilor, acestea regresează spontan după naștere.
Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, semnelor, condițiilor favorizante și a examenului Doppler venos. După stabilirea diagnosticului, este obligatoriu examenul arterelor periferice (palpare, măsurare indice gleznă-braț, eventual Doppler arterial) pentru a exclude o boală arterială periferică ce ar putea contraindica contenția elastică.
Un pacient de 65 de ani se prezintă cu edem cronic la nivelul gambei stângi, hiperpigmentare ocră și o leziune ulcerată deschisă, zemuindă, la nivelul maleolei mediale. Conform clasificării clinice CEAP, în ce stadiu se încadrează pacientul?
Diagnosticul diferențial al durerii se face cu boala arterială (unde apare claudicație la mers, ameliorată prin repaus și accentuată prin ridicarea picioarelor) și cu radiculopatiile (durere lombară iradiată pe membrul inferior, exacerbată de mișcări și elongație).
La examinarea unui pacient cu ulcer de gambă, constatați o leziune intens dureroasă, profundă, cu margini netede („ștanțate”), situată la nivelul halucelui, cu tegumente adiacente reci și palide. Care este cea mai probabilă etiologie?
Managementul se face în funcție de severitatea simptomelor. Pacienții asimptomatici cu telangiectazii primesc consiliere privind stilul de viață și venotrofice; intervențiile cosmetice nu împiedică progresia bolii. La pacienții simptomatici se indică măsuri nefarmacologice, venotonice, iar în lipsa răspunsului, terapii chirurgicale.
Înainte de contenție, investigarea arterelor este obligatorie. Contenția este strict contraindicată dacă: - Indicele gleznă-braț (ABI) < 0,6 - Presiunea arterială la gleznă < 60 mmHg - Există un by-pass arterial în zona de compresie - Pacientul are insuficiență cardiacă clasa III-IV - Prezintă neuropatie diabetică cu microangiopatie (risc de necroză) - Are alergie la materialul de compresie.
Venotonicele naturale sau sintetice reduc permeabilitatea capilară, scad inflamația și îmbunătățesc tonusul venos. Se folosesc fracțiune flavonoidă purificată micronizată (diosmină) sau extracte de ruscus pentru ameliorarea durerii, senzației de greutate, crampelor, paresteziilor, pruritul și edemului. Sulodexidul sau preparatele din plante au efecte mai limitate (doar pe durere, crampe, greutate).
Deși chirurgia ameliorează simptomele, varicele pot recidiva. Recomandările privind stilul de viață, contenția elastică și venotonicele își păstrează indicația și postoperator pentru a scădea rata recurențelor.
O pacientă de 70 de ani cu varice hidrostatice voluminoase (C3) solicită prescrierea unor ciorapi compresivi. La evaluare, prezintă un indice gleznă-braț (ABI) de 0,5 și claudicație intermitentă la 100 de metri. Care este conduita corectă privind contenția elastică?
Managementul bolii varicoase a evoluat semnificativ, ghidurile actuale NICE NG168 și ESVS 2022 punând accent pe tehnicile minim invazive. Sursele de examen mențin o abordare mai conservatoare, dar recunosc declinul metodelor chirurgicale clasice.
Alegerea tehnicii optime pentru tratamentul varicelor safeniene s-a modificat odată cu dezvoltarea tehnicilor endovenoase, care oferă o recuperare mai rapidă și complicații reduse. Sursă: NICE NG168 / ESVS 2022
Scleroterapia implică injectarea unui agent sclerozant pentru obliterarea venei. Forma de prezentare a agentului (lichid vs. spumă) îi dictează indicațiile și eficacitatea. Sursă: ESVS 2022 / SFMV 2020
În practica medicului de familie, aceste diferențe influențează direct consilierea pacientului și trimiterea către specialist:
Surse verificate:
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Primare: determinate de insuficiența valvelor venoase sau anomalii ale peretelui venos. Secundare: cauzate de obstrucție venoasă profundă (tromboflebită, ocluzie neoplazică) sau fistule arteriovenoase.
Factori nemodificabili: genetic, vârsta, sexul feminin (estrogeni). Istoric medical: multiparitate, sarcină, tromboză venoasă în antecedente, traumatisme ale membrelor.
Fumat, obezitate, constipație cronică, ortostatism prelungit, profesii care impun stat prelungit pe scaun sau ridicare de greutăți.
Simptomele se ameliorează în poziție culcată, cu picioarele ușor ridicate față de planul corpului.
În majoritatea cazurilor, acestea regresează spontan după naștere.
Examenul arterelor periferice (palpare, indice gleznă-braț, Doppler arterial) pentru a exclude o boală arterială ce ar contraindica contenția.
C1: telangiectazii/vene reticulare (< 3 mm); C2: vene varicoase (> 3 mm); C3: edem.
C4: modificări tegumentare (pigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză, atrofie albă); C5: ulcer venos vindecat; C6: ulcer venos activ.
Ulcer venos: maleola medială/laterală, margini neregulate, tegument cu dermatită de stază. Ulcer arterial: distal (degete, călcâi), margini netede/ștanțate, tegument rece/subțiat.
ABI < 0,6, presiune la gleznă < 60 mmHg, insuficiență cardiacă clasa III-IV, neuropatie diabetică cu microangiopatie sau prezența unui by-pass arterial local.
Scleroterapia (tetradecil sulfat) este preferată pentru venule de 1-3 mm, iar laserul endovenos (distrugere la 70-80°C) pentru varice > 3-4 mm.