Insuficiența cardiacă cronică (copil)

Insuficiența cardiacă cronică (copil)

De ce contează

Insuficiența cardiacă la copil are un profil complet diferit de cel al adultului. Etiologia este dominată de malformații congenitale cu supraîncărcare de volum, iar recunoașterea ferestrelor specifice de decompensare dictează momentul intervenției salvatoare.

01.Definiție și fiziopatologie

Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom clinic progresiv caracterizat prin incapacitatea cordului de a asigura un debit sanguin adecvat necesităților metabolice tisulare, în condițiile unei frecvențe cardiace adecvate vârstei și a unor presiuni de umplere normale. La pacienții pediatrici, se manifestă prin edeme, detresă respiratorie, falimentul creșterii și intoleranță la efort.

Mecanisme compensatorii

Scăderea debitului cardiac declanșează mecanisme adaptative care, pe termen lung, devin nocive. Creșterea tonusului simpatic (sinteză de adrenalină și noradrenalină) crește inițial debitul, dar cronicizarea duce la creșterea postsarcinii, aritmogeneză și toxicitate miocardică directă (scăderea numărului de receptori adrenergici). Activarea sistemului renină-angiotensină (SRAA), secundară scăderii fluxului renal, determină vasoconstricție, hipertrofie miocardică și, în final, fibroză miocardică mediată de angiotensina II.

Anomalii hemodinamice în funcție de cauza IC
Cauza ICFCPresarcinăInotropismPostsarcină
  • aritmii
  • bradicardii
  • tahicardii (TSV, TV, FV)
  • bloc A-V
↑ ↑ ↓
Pericardită / tamponadă pericardică / epanșament pleural masivN sau ↑
MCC cu sunt stg-dr.
MCC cu obstrucție în calea de ejectie a VS sau VD – ducto-dependențe (stenoză critică sau atrezie pulmonară, stenoza sau coarctăție Ao critic, cord stg hipoplazic)N sau ușor ↓
HTA
Cardiomiopatii
Anomalii hemodinamice în funcție de cauza IC
Cauza ICFCPresarcinăInotropismPostsarcina
Sepsis(compensator)(DC crescut, dar insuficient pentru a acoperi nevoile)
  • Șoc septic
  • precoce
  • tardiv
↑ (compensator)
Șoc hipovolemic(deshidratare, hemoragie)(compensator)(compensator)
Șoc cardiogenN sau ↑ (compensator)
Șoc anafilacticN sau ↑ (compensator)

02.Etiologie

Spre deosebire de adult, la pacientul pediatric IC este determinată cel mai frecvent de supraîncărcarea de volum (malformații cu șunt stânga-dreapta) și de leziunile cardiace obstructive. Alte cauze includ disfuncții miocitare prin miocardite virale sau cardiomiopatii (dilatativă, restrictivă, hipertrofică, non-compactare de VS).

Cauze ale IC
Anomalii structurale cardiaceCord structural „normal“
Malformații necinogene: sindromul cordului stg hipoplazic, coarctăția de aortă, stenoza aortică critică, DSA, DSV, persistență de canal arterial (izolate sau combinate), canal A-V – cu sunt stg-dr. mareCardiomiopatii: dilatativă (30-48% dintre cazuri sunt familiale, transmise predominant autozomal dominant; distrofii musculare Duchenne și Becker; sindrom Barth), non-compactarea VS hipertrofică, restrictivă cardiomiopatia aritmogenă a VD
Malformații cinogene: transpoziția de mari vase cu sept interventricular intact (și DSA restrictiv) atrezia de pulmonară tetralogia Fallot cu stenoza pulmonară severăSecundare: aritmii (TPSV, TV, FV), anemii severe („cord anemic“), ischemie (boala Kawasaki), toxic-medicamentoase (antracicline), infiltrative (ciolagenoze, malignități), infecțioase (miocardite, pericardite, pneumonii grave, sepsis)

Particularități etiologice în funcție de vârstă

La nou-născut, IC se instalează frecvent din prima săptămână de viață în sindromul cordului stâng hipoplazic (SCSH), transpoziția de mari vase, stenoza aortică/pulmonară critică sau persistența de canal arterial (PCA) la prematuri. Tot la această vârstă pot fi implicate anomalii metabolice severe (acidoză, hipoxie, hipocalcemie, hipoglicemie).

La sugar, decompensarea prin defecte cu șunt stânga-dreapta larg (DSV, PCA) apare tipic după vârsta de 6-8 săptămâni. O altă cauză specifică primelor 8 luni este fibroelastoza endomiocardică. La școlar și adolescent, predomină cardita reumatică acută, cardiomiopatiile (asociate cu distrofia Duchenne/Becker sau ataxia Friedreich) și toxicitatea post-chimioterapie (doxorubicină).

Etiologia insuficienței cardiace (după Kliegman, modificat)
  • Nou-născutul prematur
  • Supraîncărcare volemică
  • PCA
  • DSV
  • Displazia bronhopulmonară
  • Nou-născutul la termen
  • Cardiomiopatia prin suferință hipoxică
  • Malformații arteriovenoase (vena Galen, fistule arteriovenoase hepatice)
  • Leziuni obstructive ale inimii stângi (coarctată de aortă, SCSH, stenoză aortică critică)
  • Transpoziția marilor vase
  • Altele (ventricul unic, trunchi arterial comun)
  • Miocardite virale (sindrom TORCH)
  • Anemia
  • Tahicardia supraventriculară (TPSV)
  • Bloc atrioventricular complet
  • Sugar și copil mic
  • Shunt stânga-dreapta (DSV)
  • Hemoangioame (malformații arterio-venoase)
  • Anomalii de implantare a arterelor coronare stângi
  • Cardiomiopatia metabolică
  • Criza hipertensivă (sindrom hemolitic uremic)
  • TPSV
  • Boala Kawasaki
  • Status postoperator în malformații cardiace
  • Copil și adolescent
  • Febră reumatică
  • Criză hipertensivă (glomerulonefrite)
  • Miocardite virale
  • Tireotoxicoză
  • Hemocromatoză – hemosideroză
  • Cardiomiopatie post terapie anticanceroasă (radioterapie, doxorubicină)
  • Siclemia
  • Endocardite
  • Cord pulmonar (fibroză chistică)
  • Aritmii
  • Cord pulmonar cronic (obstrucția cronică a căilor aeriene superioare)
  • Malformații congenitale cardiace neoperate sau paliatie
  • Cardiomiopatii
De ce DSV și PCA nu dau insuficiență cardiacă imediat după naștere?

Defectul septal interventricular (DSV) și persistența canalului arterial (PCA) nu determină IC înaintea vârstei de 6-8 săptămâni. În primele săptămâni de viață, rezistențele vasculare pulmonare se mențin crescute, ceea ce împiedică decompensarea cardiacă printr-un șunt stânga-dreapta de mare amplitudine. Odată cu scăderea fiziologică a acestor rezistențe, debitul șuntului crește și instalează IC.

Verifică-te

Un sugar de 7 săptămâni este adus la camera de gardă pentru dificultăți de alimentație, transpirații profuze la nivelul capului și tahipnee. La naștere a fost diagnosticat cu un defect septal ventricular (DSV) larg, dar a fost asimptomatic până în prezent. Care este explicația fiziopatologică a debutului simptomelor la această vârstă?

A Scăderea fiziologică a rezistențelor vasculare pulmonare
B Creșterea bruscă a presiunii în atriul stâng
C Închiderea spontană a canalului arterial
D Creșterea rezistențelor vasculare sistemice
E Dezvoltarea hipertensiunii pulmonare ireversibile
Dat la examen

03.Cardiopatii congenitale cu shunt stg-dr (enumerare)

Cardiopatiile congenitale necianogene cu șunt stânga-dreapta reprezintă principala cauză de supraîncărcare de volum și insuficiență cardiacă la sugar și copilul mic. Defectul septal interatrial (DSA) generează rareori IC la vârsta pediatrică, spre deosebire de adult.

Enumerarea cardiopatiilor cu șunt stânga-dreapta (necianogene)
  • Defectul septal atrial (DSA)
  • Defectul septal ventricular (DSV)
  • Persistența de canal arterial (PCA)
  • Canalul atrioventricular comun (CAVC)
  • Întoarcerea venoasă pulmonară anormală
Cele mai frecvente cardiopatii congenitale sunt prezentate în tabelul următor
Cardiopatii congenitale necinogeneCardiopatii congenitale cinogeneCardiopatii congenitale obstructive
Defectul septal atrialDefectul septal ventricularPersistența de canal arterialCanalul atrioventricular comunÎntoarcerea venoasă pulmonară anormalăTetralogia FallotTranspoziția de vase mariMaladia EbsteinAtrezia de tricuspidăTrunchiul arterial comun
  1. Stenoza pulmonară
  2. Stenoza aortică
  3. Coarctăția de aortă

04.Manifestări clinice și clasificare

Diagnosticul clinic se bazează pe semnele de decompensare a cordului drept, a cordului stâng și pe semnele activării compensatorii a sistemului nervos simpatic. La sugar, anamneza relevă frecvent tulburări de alimentație prin oboseală la supt, creștere ponderală deficitară, meteorism abdominal (stază mezenterică) și transpirații reci la nivelul frunții.

Semne clinice pe compartimente
  • Insuficiență cardiacă dreaptă: hepatomegalie, edeme palpebrale (frecvent la sugar), edeme periferice gambiere (la copilul mare), reflux hepatojugular, jugulare turgescente.
  • Insuficiență cardiacă stângă (edem pulmonar): tahipnee, dispnee (în special la alimentare), ortopnee, raluri crepitante la baze, spută aerată, rareori wheezing.
  • Activare simpatică: tahicardie, ritm de galop, puls filiform, cardiomegalie, tegumente reci și umede, iritabilitate.

Clasificarea severității

Clasificarea IC la copil se face utilizând clasele NYHA modificate Ross sau Scorul Ross modificat după Ross, Reithmann și Laer.

Clasele NYHA modificate Ross
  • Clasa I: Asimptomatic.
  • Clasa II: Tahipnee sau transpirații discrete în timpul alimentației la sugari; dispnee de efort la copiii mai mari.
  • Clasa III: Tahipnee sau transpirații marcate în timpul alimentației; prelungirea alimentației odată cu agravarea IC; dispnee de efort marcată.
  • Clasa IV: Tahipnee, tiraj, geamăt sau transpirații prezente în repaus.
Scor Ross modificat după Ross, Reithmann și Laer
0+1+2
Anamneza
transpirațiicapcap și corp la efortcap și corp la repaus
tahipneerarăintermitentăfrecventă
Examen obiectiv
respirațienormalătirajdispnee
Frecvența respiratorie/min
0-1 an5050-6060
1-6 ani3535-4545
7-10 ani2525-3535
11-14 ani1818-2828
Frecvența cardiacă/min
0-1 an160160-170170
1-6 ani105105-115115
7-10 ani9090-100100
11-14 ani8080-9090
Hepatomegalie (cm)22-33

05.Diagnostic paraclinic

Ecocardiografia este investigația de primă intenție, noninvazivă, care stabilește etiologia, evaluează funcția sistolică/diastolică, gradientele de presiune și hipertensiunea pulmonară. Radiografia toracică este esențială: cardiomegalia (indice cardiotoracic > 0,55) este cel mai important semn; absența ei practic exclude diagnosticul de IC. Poate arăta și vascularizație pulmonară crescută/scăzută sau edem pulmonar.

Electrocardiograma (ECG) nu are semne specifice pentru IC, dar este utilă etiologic (aritmii, hipertrofii, ischemie în boala Kawasaki, alternanță electrică în pericardită). Pulsoximetria decelează cianoza (SaO₂ < 92-95% în aer atmosferic).

Biomarkerii includ NT-proBNP (valori ≥ 300 pg/ml sugerează prognostic rezervat, > 400 pg/ml indică IC cronică, deși utilitatea în pediatrie e mai puțin confirmată ca la adult), Troponina I și CK-MB (pentru ischemie). Gazometria sanguină poate arăta acidoză metabolică (pH scăzut, BE < -3) — atenție, interpretarea greșită a IC drept hipovolemie/deshidratare poate fi fatală.

06.Tratament — Măsuri generale

Tratamentul vizează ameliorarea oxigenării, scăderea nevoilor periferice și optimizarea volumului bătaie. Măsurile generale sunt obligatorii înainte și în timpul terapiei medicamentoase.

Măsuri suportive
  • Poziție semișezândă (cu trunchiul ridicat) pentru pacienții cu detresă respiratorie.
  • Oxigenoterapie 40-50% umidificat (indicată în hipoxie sau hipermetabolism; contraindicată/inutilă în malformațiile cianogene unde nu crește SaO₂).
  • Repaus absolut la pat și sedare cu Fenobarbital.
  • Restricție de lichide și sodiu (mai puțin importantă dacă pacientul primește diuretice).
  • Aport nutrițional hipercaloric: mese fracționate, la nevoie prin sondă nazo/orogastrică. Se folosesc formule cu 150-160 kcal/kg/zi la sugar și 25-30 kcal/kg/zi la copii/adolescenți.
  • Corectarea factorilor precipitanți: febră, anemie (transfuzii pentru a menține Ht > 35%).

07.Tratament medicamentos

Terapia farmacologică se bazează pe diuretice (scad presarcina), inhibitori ai enzimei de conversie (scad postsarcina), betablocante și inotrop pozitive (digitalice, amine simpatomimetice).

Diureticele

Sunt preferate diureticele de ansă. Furosemidul se administrează 1 mg/kg/doză i.v. sau 2-3 mg/kg/zi p.o.. Se pot asocia diuretice tiazidice (Hidroclorotiazidă 2-4 mg/kg/zi în 2-3 doze) sau antagoniști aldosteronici (Spironolactonă 1-3 mg/kg/zi). Efectele adverse includ hipokaliemia și alcaloza hipocloremică, ambele crescând toxicitatea digoxinului.

Inhibitorii enzimei de conversie (IEC) și Betablocantele

IEC atenuează remodelarea și scad postsarcina. Se inițiază cu doza minimă și se crește în 3-10 zile. Captoprilul este prima indicație la copilul sub 2 ani, iar Enalaprilul la cel peste 2 ani. Betablocantele (Carvedilol, Metoprolol) combat tahiaritmia și ameliorează umplerea diastolică, fiind indicate în disfuncția moderat-severă.

Digitalicele (Digoxin)

Digoxinul crește inotropismul și scade cronotropismul. Doza de atac este de 20-50 µg/kg, iar doza de întreținere este de 5-12 µg/kg. Digitalizarea rapidă se face în 24 de ore: 1/2 din doza totală inițial, apoi 1/4 la 8 ore și ultima 1/4 la 16 ore. Întreținerea începe la 12 ore după ultima priză, în 2 prize/zi.

Intoxicația digitalică și contraindicații

Se manifestă digestiv (greață, vărsături) și cardiac (bradicardie, prelungire PR, extrasistole bigeminate, BAV). Conduita: oprirea administrării, provocarea vărsăturii (dacă e p.o.), KCl 3 mEq/kg/zi în glucoză 10% cu insulină 20 UI/l. Pentru aritmii: Fenitoin i.v. 1 mg/kg/doză (repetabil la 5-10 min, max 15 mg/kg). Anticorpi antidigoxină în cazuri severe. Contraindicații absolute: cardiomiopatia hipertrofică, BAV complet, tamponada cardiacă.

Inotropice i.v. și Vasodilatatoare

În stările critice se folosesc amine i.v.: Adrenalină 0,1-1 µg/kg/min, Dobutamină 2-8 µg/kg/min, Dopamină 5-10 µg/kg/min. Vasodilatatoarele includ Hidralazina (arteriodilatator, 0,1-0,2 mg/kg/doză × 4/zi), Nitroglicerina (venodilatator) și Nitroprusiatul de sodiu (mixt).

Terapia endocarditei infecțioase
MedicamentClasaCalea de administrareDoze
DopaminaAgonist adrenergiciv5-10-15 μg/kg/min
DobutaminaAgonist adrenergiciv5-20 μg/kg/min
DigoxinDigitalicivdoză încărcare: 0,04 mg/kg/zidoză întreținere: 0,01 mg/kg/zi
AdrenalinaAgonist adrenergiciv0,01-1 μg/kg/min
NoradrenalinaAgonist adrenergiciv0,2-3 μg/kg/min
MilrinonaInhibitor fosfodiesterază 3iv0,3-1 μg/kg/min
AmrinonaInhibitor fosfodiesterază 3iv0,4-1 μg/kg/min
SildenafilInhibitor fosfodiesterază 5po1-12 mg/kg/zi
FurosemidDiuretic de ansăiv1-3 mg/kg/zi
SpironolactonaDiuretic antagonist al aldosteronuluipo1-2 mg/kg/zi
HidroclorotiazidaDiuretic care inhibă reabsorbția Na și Clpo1-2 mg/kg/zi
Propranololβ blocant neselectivivpo0,3-0,5 mg/kg/zi2-4 mg/kg/zi
Carvedilolβ blocant neselectivpo0,1-1 mg/kg/zi
Metoprololβ blocant selectiviv0,3-1 mg/kg/zi
CaptoprilIECApo0,5-3 mg/kg/zi
EnalaprilIECApo0,1-0,5 mg/kg/zi
NitroglicerinaNitrativ0,5-5 μg/kg/min
Nitroprustat de NaNitrativ0,5-10 μg/kg/min

Tabelul 8

MedicamentCategorieEfecte cardiovascularePosologie
Adrenalinăagonist adrenergic (, recept)vasoconstrictor sistemic și pulmonar – efect↑ inotropismul – efectIV / IO bolus: f 1mg/1ml, 0,01 mg/kg – diluție 1/1.0000 sau 1/1000 (nediluat); repetați la 3-5 min;IV: PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare sau intraosos (IO): 0,01-1 mcg/kg/min; doze 0,01-0,2 mcg/kg/min au efect inotrop și cronotrop pozitiv (efect 1); doze < 0,3 mcg/kg/min determină vasodilatație (efect 2); doze ≥ 0,3 mcg/kg/min determină vasoconstricție (efect )
Dopaminăagonist adrenergic (, , recept)↑ fluxul sanguin renal și coronarian (splanchnic) – efect↑ inotropismul – efectvasoconstrictor sistemic și pulmonar – efectIV: f 50 mg/10ml, PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare: 2-5 mcg/kg/minIV: f 50 mg/10 ml, PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare: 5-15 mcg/kg/minIV: f 50 mg/10 ml, PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare: 15-20 mcg/kg/min
Dobutaminăagonist adrenergic ( recept)↑ inotropismul ↑ cronotropismul (RA ↑ necesarul miocardic de O₂)IV: fl 250 mg/20 ml - 3-20 mg/kg/min PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare
Noradrenalinăagonist adrenergic (, recept)↑ inotropismul (slab efect) vasoconstrictor sistemic (și pulmonar) – efect (principal)IV: f 8 mg/4 ml: 0,05-2 mcg/kg/min PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare
Vasopresinăactivează fosfolipaza C, concentrația intracelulară a calciuluireabsorbția apei la nivel renalvasoconstrictor puternic↓ diureza (concentrează urina)IV: bolus în stop cardiac 0,4 U/kgIV: PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare 0,0002-0,003 U/kg/min

Tabelul 9

MedicamentCategorieEfecte cardiovascularePosologie
Propranololblocant neselectiv↓ inotropismul ↓ cronotropismul ↓ consumul de O₂ al miocarduluiIV: f 5 mg/ 5 ml - 0,03-0,3-0,5 mg/kg/zi în 2-3 prize, PO: tb 10 mg, 40 mg - 2-4-5 mg/kg/zi în 2-3 prize; nu se întrerupe brusc!!!
Metoprololblocant selectiv (efect ↓)↓ inotropismul ↑ fracția de scurtare și de ejectie a VS ↓ cronotropismulIV: f 5 mg/ 5 ml - 0,3-0,9 mg/kg/zi în 2-3 prizePO: tb 25, 50 mg - 15 mg/kg/zi în 2 prize
Esmololblocant selectiv (efect ↓)↓ cronotropismul (la nivelul nodului sinusal și atrio-ventricular)IV pentru tahiaritmii, HTA: PEV pe pompă de perfuzie în venă mare: inițial 50 mcg/kg/min, se ↑ treptat cu câte 50 mcg/kg/min300-350 mcg/kg/min
Carvedilolblocant neselectiv, blocant↓ inotropismul ↑ fracția de scurtare a VS ↓ cronotropismul ↓ consumul de O₂ miocardic (↓ catecolaminele circulante)PO: tb 3,125, 6,25, 12,5 și 25 mg: inițial 0,1-0,2 mg/kg/zi în 2 prize, apoi se crește progresiv până la 0,5-1 mg/kg/zi, max. 2 mg/kg/zi
Amiodaronăacțiune asupra canalelor de K⁺prelungește durata potențialului de acțiune, a perioadei refractareIV / IO: 5 mg/kg bolus, se poate repeta până la de 2 ori - pentru FV / TV fără puls refractare;
Lidocainăblocant al canalelor de Na⁺ în țesutul de conducere și miocardcrește pragul de depolarizare, întârzie transmiterea potențialelor de acțiune generatoare de aritmiiIV / IO: încărcare: 1 mg/kg; repetați bolusul dacă PEV de întreținere este întârziată > 15 min; întreținere PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare: 20-50 mcg/kg/min în PEV
Furosemiddiuretic de ansă↓ presarcinaPO: tb 40 mg, 2-3 mg/kg/zi în 2-3 prizeIV: fiole 20 mg/2 ml, 0,5-1 mg/kg/doză x 2-3-4 doze/zi
Hidroclorotiazidădiuretic prin inhibarea reabsorbției Na și Cl din tubii contorți distali↓ presarcina ↓ presiunea arterială (RA - ↓ K-emiaSCPA-activitatea)PO: tb 25 mg, 2-4 mg/kg/zi în 2-3 prize

Tabelul 10

MedicamentCategorieEfecte cardiovascularePosologie
Spironolactonădiuretic (slab) prin antagonizarea aldosteronului (se combină cu alte diuretice)↓ presarcinaPO: tb 25 mg, 1-3 mg/kg/zi în 2-3 prize
Digoxindigitalic↑ inotropismul ↓ cronotropismulDigitalizare: IVÎncărcare 12-18 ore: 40 mcg/kg/zi - în 3 prize: ½ + ¼ + ¼Prematur: 20 mcg/kg/zi, nou-născut 30 mcg/kg/ziÎntreținere: 10 mcg/kg/zi în 1-2 prize (25% din doza zilei)I; se începe la 12 ore de la ultima priză de încărcare)PO: sol 0,05 mg/ml sau tb 0,25 mg - întreținere 10 mcg/kg/zi în 1-2 prize
Milrinonăinhibitor de fosfodiesterază 3↑ inotropismul ↓ postsarcina pulmonarăIV: f 10 mg/10 ml - încărcare cu 50-75 mcg/kg în 10 min, apoi 0,3-1 mcg/kg/min PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare
Amrinonăinhibitor de fosfodiesterază 3↑ inotropismul ↓ postsarcina sistemică (RA trombocitopenie)IV: f 10 mg/10 ml - PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare încărcare cu 50 mcg/kg în 10 min, apoi 0,4-1,2 mcg/kg/min
Sildenafilinhibitor de fosfodiesterază 5↓ postsarcina pulmonarăIV: PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare: doza încărcare 0,4 mg/kg timp PEV de 3 ore; întreținere 1,6 mg/kg/zi7 zilePO: tb 25, 50 și 100 mg - inițial doza test 0,25 mg/kg/zdoză la 6-8 h, după 1-2 zile se se treptat → max 4-8 mg/kg pe zi în 3-4 prize

Tabelul 11

MedicamentCategorieEfecte cardiovascularePosologie
Captoprilinhibitor enzimă de conversie↓ postsarcina (arterială pulm.și sistemică)PO: tb 25 mg – nou-născut: 0,1- 0,4 mg/kg/zi în 3-4 prize; sugar: inițial 0,15-0,3 mg/kg/zi în 2-3 prize, max. 6 mg/kg/zi; copil: inițial 0,3-0,5 mg/kg/zi în 2-3 prize, max. 6 mg/kg/zi; adolescent: inițial 12,5-25 mg/zi în 2-3 prize, se poate crește săptămânal cu 25 mg/doză, max 450 mg/zi
Enalaprilinhibitor enzimă de conversie↓ postsarcina (arterială pulm.și sistemică)PO: tb 2,5, 5 și 10 mg0,1 mg/kg/zi în 2-4 prize; IV: f 1,25 mg/ml
Nitroglicerinănitrat↓ postsarcina (venodilator sistemic)IV: PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare inițial 0,251-0,5 mgc/kg/min, se cu câte 0,5-1 mcg/kg/min la fiecare 3-5 min, → 5 mcg/kg/min
Nitroprusiat Nanitrat↓ postsarcina (arteriolară și venoasă sistemică)IV: PEV pe pompă de perfuzie, în venă mare; inițial 0,5-1 mcg/kg/min, se cu câte 0,5-1 mcg/kg/min → max. 10 mcg/kg/min
Hidralazinărelaxează mușchiul vascular neted (prin alterarea metab. celular al calciului)↓ postsarcina (arterială și arteriolară sistemică) (RA ischemie miocardică în cardiopatia ischemică)IV sau IM: f 40 mg /2 ml0,15-0,2 mg/kg/doză la 4-6 ore; max. 20 mg/doză. PO: tb 10, 25, 50 și 100 mg0,75-3 mg/kg/zi în 2-4 prize; sugar max 5 mg/kg/zi; copil max 7,5 mg/kg/zi sau 200 mg/zi
L-Carnitinăcofactor pentru transportul acizilor grași cu lanț lung în mitocondrii pentru oxidareameliorează contractilitatea miocardică, ↓ cardiomegaliaPO: 50-100 mg/kg/zi în 2-3 prize; max. 3 g/zi
Verifică-te

Un copil de 3 ani, aflat în tratament cronic cu Furosemid, Captopril și Digoxin pentru insuficiență cardiacă, se prezintă cu vărsături repetate, letargie și bradicardie. Pe ECG se observă bloc atrioventricular de gradul I și extrasistole ventriculare. Ce factor favorizează cel mai probabil această complicație?

A Hiperkaliemia indusă de Captopril
B Hipokaliemia indusă de Furosemid
C Alcaloza hipercloremică
D Administrarea concomitentă a unui betablocant
E Doza prea mică de Digoxin

08.Complicații și situații speciale

Evoluția cardiopatiilor congenitale și a IC cronice este grevată de complicații severe care necesită recunoaștere rapidă: hipertensiunea pulmonară, criza de rău hipoxic, endocardita infecțioasă și hipotrofia staturo-ponderală.

Hipertensiunea pulmonară (HTP) și Sindromul Eisenmenger

Se instalează în cardiopatiile cu șunt stânga-dreapta. Progresia duce la sindromul Eisenmenger (inversarea șuntului). Histologic, HTP are 6 grade: gradele I-III (leziuni plexogenice, hipertrofie/îngroșare) sunt reversibile; gradele IV-VI (leziuni plexiforme, dilatație, arterită necrozantă) sunt ireversibile.

Criza de rău hipoxic

Apare în cardiopatiile cianogene (ex. Tetralogia Fallot), tipic dimineața la sugar, după plâns sau alimentație. Se manifestă prin desaturare acută, hiperpnee, accentuarea cianozei, reducerea intensității suflurilor, hipotonie și sincopă. Tratamentul de urgență: poziție genu-pectorală, oxigen pe mască, Propranolol i.v. 0,25-1 mg/kg, NaHCO₃ i.v. 1 mEq/kg.

Endocardita infecțioasă (Criteriile Duke modificate)

Diagnosticul necesită 2 criterii majore, sau 1 major + 3 minore, sau 5 minore. Criterii majore: hemoculturi pozitive cu germeni tipici (sau Coxiella), dovada ecografică a afectării endocardului (vegetație, abces) sau regurgitare valvulară nouă. Criterii minore: condiții predispozante, febră > 38°C, manifestări vasculare (embolii, leziuni Janeway), manifestări imunologice (noduli Osler, pete Roth, glomerulonefrită), hemocultură pozitivă atipică.

Profilaxia endocarditei (proceduri dentare cu risc înalt)
  • Amoxicilină 50 mg/kg p.o. cu 30-60 minute înainte.
  • Dacă nu poate p.o.: Ampicilină 50 mg/kg i.v. sau Ceftriaxonă/Cefazolin 50 mg/kg i.v./i.m.
  • Alergie la penicilină: Clindamicină 20 mg/kg, Azitromicină 15 mg/kg sau Cefalexin 50 mg/kg p.o.
Verifică-te

Un sugar de 8 luni cu Tetralogie Fallot neoperată prezintă brusc, după un episod de plâns intens, accentuarea cianozei, hiperpnee și hipotonie. La auscultație se constată reducerea intensității suflului sistolic. Care este prima măsură terapeutică indicată?

A Administrarea de Digoxin intravenos
B Așezarea sugarului în poziție genu-pectorală
C Administrarea de Furosemid intravenos
D Inițierea ventilației mecanice cu presiune pozitivă
E Administrarea de Adrenalină intravenos

09.Divergențe

Diagnosticul și managementul insuficienței cardiace și al complicațiilor sale la copil au evoluat. Ghidurile recente ESC 2023 și AHA 2021 aduc actualizări importante privind criteriile de diagnostic și profilaxia endocarditei, în timp ce noile date pediatrice rafinează interpretarea biomarkerilor.

1. Criteriile de diagnostic ale endocarditei infecțioase

Diagnosticul endocarditei se bazează pe criteriile Duke. Versiunea clasică modificată este încă predată pe larg, dar practica modernă folosește o versiune extinsă. Sursă: ESC 2023

Criteriile de diagnostic ale endocarditei infecțioase
Surse examen
  • Criterii majore: Hemoculturi pozitive, ecografie pozitivă
  • Sensibilitate: Limitată la purtătorii de pacemaker/ICD
ESC 2023
  • Criterii majore: Include și imagistica avansată (PET-CT) și infecțiile de dispozitive implantabile
  • Sensibilitate: Superioară prin criteriile Duke-ISCVID 2023

2. Profilaxia endocarditei la alergici la penicilină

Amoxicilina rămâne prima linie pentru profilaxia la proceduri dentare cu risc înalt. Divergența apare la alternativele pentru pacienții cu alergie la penicilină. Sursă: AHA 2021

Profilaxia endocarditei la alergici la penicilină
Surse examen
  • Alternativă de primă linie: Clindamicina 20 mg/kg
  • Status Clindamicină: Recomandată
AHA 2021
  • Alternativă de primă linie: Azitromicina sau Cefalosporine
  • Status Clindamicină: Eliminată complet din cauza riscului de colită cu C. difficile

3. Pragurile NT-proBNP în insuficiența cardiacă

Biomarkerii cardiaci ajută la diagnosticul și prognosticul IC. Aplicarea pragurilor de la adulți la copii reprezintă o capcană clinică majoră. Sursă: JACC 2021

Pragurile NT-proBNP în insuficiența cardiacă
Surse examen
  • Valori de referință: Praguri fixe (≥300 pg/ml prognostic rezervat, >400 pg/ml IC cronică)
  • Aplicabilitate: Generală
JACC 2021
  • Valori de referință: Strict ajustate pe vârstă
  • Aplicabilitate: Nou-născuții au fiziologic valori >1000 pg/ml, pragurile fixe fiind eronate

Sinteză

Pentru practica curentă, rețineți următoarele actualizări esențiale:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Endocardita (Diagnostic) → Criteriile Duke-ISCVID 2023 includ imagistica nucleară și infecțiile de dispozitive.
  • 2
    Endocardita (Profilaxie) → Clindamicina iese din schemele de profilaxie la pacienții alergici la penicilină.
  • 3
    Biomarkeri → NT-proBNP se interpretează exclusiv prin nomograme specifice vârstei în pediatrie.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Boala trombo-embolică