Cancerul colorectal

Cancerul colorectal

De ce contează

Cancerul colorectal ocupă primul loc ca frecvență între cancerele digestive în România. Depistarea precoce prin screening în cabinetul medicului de familie salvează vieți, deoarece stadiile incipiente au o supraviețuire de peste 80%, în timp ce boala evoluează mult timp asimptomatic.

01.Definiție și patogenie

Cancerul colorectal reprezintă tumori maligne localizate la nivelul colonului și rectului, în > 95% din cazuri fiind adenocarcinome. În România, ocupă primul loc ca frecvență dintre cancerele digestive. Frecvența crește după vârsta de 40 de ani, iar vârsta medie de diagnosticare este de 60-65 ani.

Moduri de apariție

Căile de dezvoltare a cancerului colorectal
  • Ereditar (5%): Întâlnit la tineri cu istoric de polipoză familială sau sindrom Lynch (cancer ereditar nonpolipozic).
  • Sporadic (80%): Caracteristic persoanelor în vârstă (peste 60 ani).
  • Familial (15-20%): Risc crescut la persoane cu antecedente familiale de neoplasm sau polipoză la rude de gradul I, la vârste sub 50 de ani.

02.Factori de risc și stări predispozante

Riscul crește semnificativ la vârsta de peste 50 de ani și în prezența antecedentelor familiale (risc crescut de 2-3 ori pentru rude de gradul I cu neoplasm sub 50 de ani). Antecedentele personale de neoplasm cresc riscul de 1,45 ori pentru un al doilea cancer, iar 1,5-3% din pacienții rezecați prezintă neoplazii metacrone la minimum 2 ani distanță.

Polipoza familială

Sindroamele ereditare de polipoză familială au transmitere autozomal dominantă și risc de malignizare 100% până la vârsta de 50 de ani.

Stări predispozante majore
  • Polipii colorectali: Leziuni precanceroase, 70% localizați pe descendent și sigmoid. Polipii adenomatoși au risc de malignizare în 2-10 ani, în timp ce cei hiperplazici nu au risc.
  • Boli inflamatorii intestinale: Rectocolita ulcerohemoragică crește riscul de 30 de ori (după 10 ani de evoluție), iar boala Crohn de 4-20 de ori.
  • Alte condiții: Colecistectomia (efect mutagen al acizilor biliari), iradierea pelvină, obezitatea și diabetul zaharat (prin hiperinsulinism).

Factorii de mediu agravanți includ fumatul, consumul de alcool, carnea roșie și obezitatea. Rol protector au dieta bogată în fibre, vitaminele (A, C, E, D), terapia cu AINS (aspirină), statinele și exercițiul fizic constant.

Verifică-te

Un pacient de 35 de ani este diagnosticat cu polipoză adenomatoasă familială (FAP). Care este riscul ca acesta să dezvolte cancer colorectal până la vârsta de 50 de ani în absența tratamentului profilactic (colectomie)?

A 5%
B 15-20%
C 30%
D 70%
E 100%

03.Anatomie patologică și stadializare

Localizarea este predominantă la nivel rectosigmoidian (50%) și cecoascendent (20-25%). Macroscopic, pe colonul drept predomină tumorile vegetante, iar pe stânga cele stenozante „în virolă”. Microscopic, 95% sunt adenocarcinome.

Stadializarea Dukes
StadiuDescriere
Stadiul ATumora limitată la mucoasă
Stadiul B1Tumora localizată în musculară proprie
Stadiul B2Invadează toată grosimea peretelui colonic, fără interesare ganglioni
Stadiul B3Tumora invadează structurile vecine
Stadiul CB1, B2, B3 + invazie ganglioni limfatici
Stadiul DMetastaze în organe la distanță

Diseminarea se face local, limfatic, hematogen (frecvent ficat și pulmon) sau peritoneal. Grefarea peritoneală poate determina tumori ovariene (tumori Krukenberg) sau noduli în fundul de sac Douglas (noduli Blumer palpabili la tușeu rectal).

04.Tablou clinic

Boala evoluează mult timp asimptomatic. Semnele de alarmă includ dureri abdominale, tulburări de tranzit (diaree, constipație, tenesme) și hemoragii digestive inferioare (sângerări oculte, rectoragie, melenă). Semnele generale (scădere în greutate, astenie) și masa tumorală palpabilă apar tardiv.

Diferențe clinice în funcție de localizare
Colon drept
  • Aspect: Tumori vegetante sau ulcero-vegetante
  • Tranzit: Frecvent diaree
  • Sângerare: Ocultă (determină anemie feriprivă)
  • Durere: Flanc drept (poate simula colica apendiculară)
Colon stâng
  • Aspect: Tumori schiroase, inelare, stenozante
  • Tranzit: Constipație, sindrom subocluziv
  • Sângerare: Sânge, mucus, puroi (scaun „creion”)
  • Durere: Colicativă, iradiază posterior

În neoplasmul de rect, simptomele sunt mai precoce dacă tumora e lângă sfincter: rectoragii cu sânge roșu, tenesme rectale, senzație de defecare incompletă și dureri lombosciatice prin invazia plexului pelvin.

Verifică-te

Un pacient de 65 de ani se prezintă pentru astenie marcată și paloare. Analizele arată o anemie feriprivă severă, iar testul FIT este pozitiv. Pacientul nu prezintă tulburări de tranzit evidente, dar acuză vagi dureri în flancul drept. Care este cea mai probabilă etiologie?

A Neoplasm de colon stâng
B Neoplasm de colon drept
C Neoplasm de rect
D Colită ischemică
E Boala Crohn

05.Explorări paraclinice și diagnostic

Colonoscopia este cea mai sensibilă metodă de diagnostic, permițând explorarea întregului cadru colic, prelevarea de biopsii și rezecția polipilor. Rectosigmoidoscopia flexibilă explorează ultimii 60 cm, unde se află 50-60% dintre cancere.

Pentru stadializare se utilizează CT torace, abdomen, pelvis și ecografia (inclusiv endorectală). Biologic, se constată frecvent anemie hipocromă microcitară. Markerul tumoral ACE (antigen carcinoembrionar) este crescut în 70% din cazuri, dar este nespecific, fiind util mai ales în urmărirea postoperatorie.

Testul FIT

Testul imunochimic fecal (FIT) este metoda actuală preferată pentru detectarea hemoragiilor oculte în scaun, înlocuind testele clasice influențate de dietă.

Diagnostic diferențial
  • Boli inflamatorii intestinale: Diferențiate prin aspecte imagistice și histologie specifică.
  • Diverticuloză și angiodisplazie: Confirmate prin colonoscopie și arteriografie.
  • Colite infecțioase / pseudomembranoasă: Necesită coprocultură, identificare Clostridium difficile și context clinic (antibioterapie).
  • Colita ischemică: Apare la vârstnici, cu endoscopie normală inițial și confirmare prin arteriografie.
Verifică-te

Un pacient de 62 de ani a suferit o rezecție curativă pentru un adenocarcinom colonic stadiul Dukes B2. Medicul de familie îi recomandă planul de monitorizare. Care este rolul principal al dozării antigenului carcinoembrionar (ACE) la acest pacient?

A Screening pentru neoplazii metacrone
B Urmărirea postoperatorie pentru detectarea recidivelor
C Diagnosticul de certitudine al metastazelor hepatice
D Diferențierea de o boală inflamatorie intestinală
E Evaluarea răspunsului la radioterapie

06.Evoluție și complicații

Prognosticul este mai bun pentru tumorile de colon stâng față de drept, și pentru cele bine diferențiate. Factorii de prognostic negativ includ invazia profundă, aspectul infiltrativ, invazia limfatică/venoasă și prezența a peste 4 ganglioni metastazați.

Complicații majore
  • Hemoragie: De obicei moderată (anemie feriprivă), rareori masivă (mai frecventă pe dreapta).
  • Stenoză: Sindrom ocluziv sau subocluziv, mult mai frecventă la nivelul colonului stâng.
  • Perforație: Poate determina abces localizat sau peritonită (inclusiv perforație diastatică în amonte de stenoză).
  • Fistulizare: În organele vecine (vezică urinară cu pneumaturie, vagin, stomac).
  • Metastazare: Cel mai frecvent în ficat (80%), urmat de pulmon, oase, creier și peritoneu.

07.Tratament și monitorizare

Calculator ECOG

Screeningul la pacienții cu risc mediu (peste 50 de ani) include test FIT și sigmoidoscopie la 5-10 ani. Pentru pacienții cu risc mare, screeningul începe la 40 de ani și include obligatoriu colonoscopie.

Tratamentul curativ constă în rezecția tumorii cu limite de siguranță de 5 cm și disecția ganglionilor limfatici. Este contraindicat în prezența metastazelor diseminate. Radioterapia are rol adjuvant important în cancerul de rect (pre- și post-operator).

Cum se face monitorizarea postoperatorie?

Supravegherea impune colonoscopie la 6-12 luni pentru recidive, CT anual în primii 3 ani și dozarea seriată a ACE. Ulterior, colonoscopia se repetă la 3-5 ani.

Supraviețuirea la 5 ani depinde strict de stadiu: > 80% în stadiul Dukes A, 60-80% în stadiul B, ~50% în stadiul C și sub 25% în stadiul D.

Verifică-te

Un bărbat de 42 de ani vine la cabinet pentru un control de rutină. Tatăl său a fost diagnosticat cu cancer de colon la vârsta de 48 de ani. Care este atitudinea corectă privind screening-ul pentru cancerul colorectal la acest pacient?

A Test FIT anual începând de la 50 de ani
B Colonoscopie imediată, deoarece screening-ul începe la 40 de ani
C Sigmoidoscopie flexibilă la fiecare 5 ani
D Dozarea ACE anual
E Ecografie abdominală anuală

08.Divergențe

Sursele pentru examenul de specialitate rămân aliniate cu ghidurile internaționale actuale privind screening-ul, diagnosticul și managementul cancerului colorectal.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Infecțiile tractului urinar (adult)