Cancerul gastric este o problemă majoră de sănătate publică, adesea diagnosticat în stadii avansate din cauza asimptomatologiei prelungite. Recunoașterea precoce a semnelor de alarmă și investigarea promptă a pacienților cu infecție cu H. pylori sau dispepsie recentă sunt esențiale pentru medicul de familie, putând crește supraviețuirea la 5 ani de la sub 25% la peste 90% în formele incipiente.
Cancerul gastric reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Peste 95% dintre tumorile maligne gastrice sunt adenocarcinoame. Vârsta medie de apariție este de 70 de ani la sexul masculin și 75 de ani la sexul feminin, cu un raport bărbați/femei de 1,5-4/1.
H. pylori este declarat de OMS carcinogen de ordinul I. Pacienții infectați au un risc de a dezvolta cancer gastric de până la 8 ori mai mare. Cascada patogenică clasică presupune: gastrită atrofică urmată de metaplazie intestinală, care evoluează spre displazie și, în final, carcinom gastric.
Aportul crescut de sare și conservarea alimentelor prin sărare sau afumare reprezintă factori de risc importanți. Rol protector au fructele și legumele proaspete (antioxidanți) și suplimentarea cu vitamina C. Aspirina poate avea rol protector prin inhibarea ciclooxigenazei-2.
Un bărbat de 72 de ani este diagnosticat cu adenocarcinom gastric. La anamneză se identifică mai mulți factori de risc posibili asociați stilului de viață și istoricului medical. Care dintre următoarele condiții este recunoscută ca având un rol protector împotriva cancerului gastric?
Topografic, cancerul gastric se localizează cel mai frecvent la nivelul corpului gastric (40%) și în porțiunea distală (40%), în timp ce regiunea cardială este afectată în 15% din cazuri.
Cancerul incipient se limitează la mucoasă și submucoasă, fără a depăși musculara proprie, având o supraviețuire la 5 ani de peste 90%. Cancerul avansat se întinde dincolo de submucoasă și are un prognostic mai slab.
În urma unei rezecții gastrice, examenul histopatologic descrie un adenocarcinom cu celule maligne izolate, mici, slab diferențiate, fără asociere cu metaplazia intestinală. Ce caracteristică este specifică acestei forme tumorale conform clasificării Lauren?
Cancerul gastric incipient este asimptomatic în 80% din situații. Când devine simptomatic, manifestările sunt de tip dispeptic: grețuri, sațietate precoce, scădere ponderală și disfagie.
În cancerul avansat, 90% dintre pacienți prezintă simptome. Durerea (descrisă ca arsură sau plenitudine) se asociază cu pierderea în greutate. Vărsăturile cu alimente nedigerate apar tardiv în cancerul antral obstructiv. Hemoragia digestivă se manifestă prin melenă sau hematemeză.
Examenul endoscopic cu biopsie este investigația de bază, diagnosticând peste 95% din cazuri. Indicațiile absolute sunt: pacienți < 45 ani cu semne de alarmă (scădere ponderală, disfagie, anemie) și pacienți > 45 ani cu dispepsie recent instalată.
Examenul radiologic cu dublu contrast evidențiază triada clasică: nișă, lacună, infiltrație. Ecoendoscopia este esențială pentru evaluarea rezecabilității locoregionale, iar CT-ul are o sensibilitate de 90% pentru formele avansate.
O pacientă de 48 de ani se prezintă la medicul de familie acuzând simptome dispeptice (sațietate precoce și plenitudine) debutate în urmă cu 3 săptămâni. Nu prezintă scădere ponderală, disfagie sau anemie. Care este conduita optimă de primă intenție?
Limfomul gastric (3-6%) este frecvent de tip B (MALT) și apare post-infecție cu H. pylori. Tumorile stromale (GIST) sunt rare (1%), diagnosticate prin ecoendoscopie. Tumorile neuroendocrine au origine în celulele enterocromafin-like și pot fi secretante hormonal, necesitând asocierea cu Somatostatin.
Un pacient efectuează un tranzit baritat eso-gastro-duodenal care evidențiază o nișă gastrică. Care dintre următoarele aspecte radiologice sugerează caracterul malign al leziunii?
Tratamentul chirurgical (gastrectomie totală sau subtotală) trebuie tentat la majoritatea pacienților cu boală localizată. Când tumora afectează joncțiunea esogastrică, se practică rezecția „en bloc” a esofagului distal. La momentul diagnosticului, 50-60% dintre pacienți sunt nerezecabili.
Carcinomatoza peritoneală și metastazele multiple reprezintă contraindicații absolute pentru intervenția chirurgicală cu viză curativă.
Supraviețuirea la 5 ani este de 70-90% în cancerul incipient și scade la 25-50% în stadiile avansate fără metastaze. Netratați, pacienții cu metastaze hepatice au o speranță de viață de 4-6 luni, iar cei cu metastaze peritoneale de doar 4-6 săptămâni.
Pacienții tineri (între 30-40 ani) au o evoluție mult mai rapidă și nefavorabilă a bolii. De asemenea, tumorile cu localizare proximală asociază un prognostic mai slab comparativ cu formele distale.
Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate reflectă cu acuratețe principiile actuale de diagnostic și management ale cancerului gastric. Endoscopia precoce rămâne standardul de aur, iar criteriile de rezecabilitate sunt aliniate ghidurilor internaționale.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
La nivelul corpului gastric (40%) și în porțiunea distală (40%).
O adenopatie supraclaviculară stângă, considerată semn de diseminare metastatică.
Tumora care se limitează la mucoasă și submucoasă, fără a depăși musculara proprie.
Nișă, lacună și infiltrație.
Ulcerul gastric (spre deosebire de ulcerul duodenal, care asociază risc redus).
Carcinomatoza peritoneală și prezența metastazelor multiple.