Ochiul roșu

Ochiul roșu

De ce contează

Ochiul roșu este o prezentare frecventă în cabinetul medicului de familie, ascunzând patologii care variază de la iritații benigne la urgențe oftalmologice majore. Identificarea rapidă a semnelor de alarmă (scăderea vederii, durere severă, fotofobie) este esențială pentru a preveni pierderea ireversibilă a vederii și a ghida corect pacientul către specialist.

Dat la examen "Patologii oftalmologice ce asociază ochiul roșu"

01.Definiție și etiologie

Ochiul roșu reprezintă un simptom comun, frecvent întâlnit în patologia oculară. Se datorează hiperemiei vaselor conjunctivale, episclerale sau ciliare, eritemului pleoapelor sau extravazării sângelui în cazul hemoragiei subconjunctivale.

Patologii oftalmologice comune ce asociază ochiul roșu
  • Chalazion
  • Blefarite
  • Hemoragie subconjunctivală
  • Conjunctivite
  • Bacteriene
  • Virale
  • Alergice
  • Leziuni corneene
  • Corp străin intraocular
  • Complicații ale portului prelungit al lentilelor de contact
  • Sindrom de ochi uscat
  • Episcierită
Urgențe oftalmologice care asociază ochiul roșu
  • Glaucom cu unghi închis
  • Hyphema
  • Hypopyon
  • Uveita anterioară
  • Keratite infectioase
  • Bacteriene
  • Virale
  • Sclerite
Hipopion
  • Ce observi: Acumulare de material purulent (alb-gălbui) în porțiunea inferioară a camerei anterioare a ochiului, cu nivel orizontal.
  • Ce sugerează: Infecții grave (keratită bacteriană, endoftalmită) sau o uveită anterioară acută severă (inflamație sterilă asociată cu HLA-B27).

02.Anamneza și tabloul clinic

Ochiul roșu poate fi o manifestare izolată sau asociată cu alte semne. Durerea oculară variază de la o simplă jenă până la dureri puternice (ex. criza de glaucom, irite, iridociclite). Se pot asocia semne generale (grețuri, vărsături, cefalee) sau locale (fotofobie, prurit, lăcrimare, edem palpebral, secreții purulente, midriază).

Orientarea diagnostică pe baza simptomelor
  • Debut brusc fără alte semne: sugerează traumatism sau iritație oculară directă.
  • Durere profundă: poate indica o sclerită.
  • Halouri / margini de curcubeu: în jurul luminii sugerează edem corneean.
  • Fotofobie: sugerează escoriație corneeană, ulcer corneean sau uveită.
  • Diminuarea acuității vizuale: sugerează glaucom, ulcer corneean, hifemă posttraumatică (sânge în camera anterioară) sau uveită.
  • Eritem, prurit, secreție purulentă: la un adult tânăr cu viață sexuală activă orientează către conjunctivită bacteriană (gonococică, Chlamydia trachomatis).
  • Senzație de uscăciune, dificultate la mișcarea pleoapelor: la femei vârstnice sau pacienți cu boli sistemice (sindrom Sjögren) sugerează keratoconjunctivita sicca sau blefarite.
  • Faringită, febră, secreție apoasă abundentă: frecvent la copii care merg la bazin, indică conjunctivită virală.
  • Prurit, lăcrimare, caracter sezonier/peren: la copilul mare și adult, sugerează afecțiuni alergice (febra fânului).
  • Durere, fotofobie, ochi roșu la purtătorii de lentile de contact: sugerează traumatisme corneene și suprainfecție bacteriană (Pseudomonas, pneumococ, stafilococ) sau keratită cu Acanthamoeba.
  • Pacienți imunocompromiși / contact cu material vegetal: orientează către keratită fungică.
  • Stare generală alterată, erupție veziculară periorbitală: sugerează herpes zoster oftalmic.
  • Durere intensă, vedere neclară, greață, vărsături: indică glaucom acut cu unghi închis.
  • Durere unilaterală, hiperemie, fotofobie: sugerează uveită anterioară.
  • Hemoragii subconjunctivale: extravazări de sânge produse de traumatisme minore (tuse, strănut); nu asociază scăderea vederii și se resorb spontan în 2 săptămâni.
Conjunctivită bacteriană
  • Ce observi: Hiperemie conjunctivală marcată, cu secreție purulentă acumulată pe marginea palpebrală inferioară, care lipește firele de păr (fenomenul de „ochi lipiți”). Corneea este clară, fără hipopion.
  • Ce sugerează: Conjunctivită bacteriană acută.
Conjunctivită virală
  • Ce observi: Hiperemie conjunctivală difuză, cu secreție apoasă, transparentă, fără depozite purulente.
  • Ce sugerează: Conjunctivită virală.
Verifică-te

O pacientă de 65 de ani se prezintă la cabinet acuzând durere intensă la ochiul drept, însoțită de vedere neclară, halouri în jurul surselor de lumină, greață și vărsături. Care este cel mai probabil diagnostic?

A Conjunctivită virală
B Glaucom acut cu unghi închis
C Keratoconjunctivita sicca
D Uveită anterioară
E Sclerită

03.Chestionar de triaj pentru asistența primară

Pentru evaluarea severității și orientarea pacienților (inclusiv prin telemedicină), se utilizează un set de întrebări cheie. Un răspuns afirmativ la oricare dintre ele justifică evaluarea clinică directă și trimiterea către oftalmologie.

Întrebări de triaj
  • Este afectată vederea? (Mai puteți citi o pagină obișnuită?): Pacienții cu deficiențe de vedere necesită examen clinic și trimitere la oftalmologie.
  • Există durere acută / senzație de corp străin?: Senzația de corp străin (imposibilitatea de a ține ochiul deschis) este simptomul cardinal al unui proces corneean activ și necesită trimitere de urgență. Notă: senzația de „nisip/zgârieturi” sugerează mai degrabă alergie, conjunctivită virală sau ochi uscat.
  • Există fotofobie?: Pacienții cu proces corneean activ asociază fotofobie și senzație de corp străin. Pacienții cu irită au fotofobie, dar fără senzație de corp străin.
  • Au existat traume recente / port de lentile de contact?: Ridică suspiciunea de keratită (mai ales la portul nocturn al lentilelor).
Red flags în ochiul roșu

Scăderea acuității vizuale, durerea oculară severă care nu cedează la analgezice, fotofobia obiectivă și imposibilitatea deschiderii spontane a ochiului sunt semne de afectare corneeană sau intraoculară și reprezintă urgențe oftalmologice.

Verifică-te

În cadrul triajului telefonic pentru un pacient cu ochi roșu, care dintre următoarele simptome reprezintă semnul cardinal al unui proces corneean activ și impune trimiterea de urgență la oftalmologie?

A Senzația de nisip sau zgârieturi
B Lăcrimarea abundentă cu caracter sezonier
C Senzația de corp străin cu imposibilitatea deschiderii ochiului
D Pruritul intens palpebral
E Secreția purulentă matinală

04.Examenul clinic și investigații

La inspecție se constată hiperemie conjunctivală, edem palpebral și prezența secrețiilor. Palparea globului ocular (peste pleoapele închise) poate evidenția un glob ușor depresibil sau un glob ocular dur, caracteristic pentru glaucom. Se evaluează reacțiile pupilare (pupile areactive la lumină în glaucom), acuitatea vizuală și câmpul vizual.

Tonometria evidențiază presiunea intraoculară crescută. În conjunctivitele bacteriene și virale se pot palpa adenopatii preauriculare. Pentru suspiciunea de corp străin intraocular sau patologie de orbită se indică ecografia sau Computer Tomografia (CT).

Bilanțul etiologic include: culturi și frotiu colorat din secreție pentru conjunctivitele bacteriene; colorația Giemsa din raclajul conjunctival pentru Chlamydia; culturi pe medii speciale din raclajul corneean pentru keratita fungică. Pentru keratoconjunctivita sicca, examinarea la lampa cu fantă evidențiază instabilitatea peliculei lacrimale și volumul redus al meniscului.

Ulcer corneean (colorație cu fluoresceină)
  • Ce observi: Zonă intens colorată în verde fluorescent pe suprafața corneei, la examinarea cu lumină albastră, după instilarea de fluoresceină 1%.
  • Ce sugerează: Ulcer corneean sau abraziune epitelială (în acest context, secundar unei keratite bacteriene).
Aspectul conjunctival în alergii

Conjunctivita alergică se distinge clinic prin prezența unor papile mari cu aspect de „pietre de pavaj” pe conjunctiva tarsală superioară. La limita conjunctivei pot fi prezenți foliculi limfoizi.

05.Tratament și conduită

Conjunctivite

Conjunctivita gonococică este o urgență oftalmologică (risc rapid de perforație corneeană). Se tratează cu cefalosporină de generația a III-a i.m. în doză unică; dacă există afectare corneeană, se administrează cefalosporină parenteral timp de 5 zile. Local se pot utiliza Bacitracină sau Eritromicină.

Keratoconjunctivita cu Chlamydia se tratează sistemic cu Eritromicină sau Tetraciclină 250 mg × 6/zi, ori Doxiciclină 200 mg/zi, timp de 3-5 săptămâni. Alternativ, se poate folosi o doză unică de Azitromicină 20 mg/kg corp.

Conjunctivita virală beneficiază de steroizi topici slabi (Prednisolon 0,125%) pentru tratarea infiltratelor corneene, iar terapia locală cu sulfonamide previne suprainfecția bacteriană.

Conjunctivita alergică ușoară/moderată necesită tratament topic cu stabilizatori ai mastocitelor (Lodoxamină) ± antihistaminice topice (Olopatadină, Alcaftadină, Azelastină). Sistemic se dau antihistaminice orale (Desloratadină, Levocetirizină). În formele atopice severe se asociază corticoizi topici, dar cu atenție la efectele secundare (cataractă, glaucom, exacerbarea keratitei herpetice).

Keratite și Sindromul de ochi uscat

Keratoconjunctivita sicca se tratează cu lacrimi artificiale (soluții de clorură de sodiu) sau unguente de lanolină. Se recomandă preparate fără conservanți, deoarece aceștia pot produce keratite toxice sau alergice.

Keratita bacteriană cu coci Gram-pozitivi se tratează cu cefalosporine, iar cea cu bacili Gram-negativi răspunde la aminoglicozide și fluorochinolone.

Keratita herpetică necesită antiviral topic asociat cu corticosteroizi topici (atenție la riscul de dependență și replicare virală). Formele severe și profilaxia recurențelor se tratează cu Aciclovir oral 200-400 mg × 5/zi.

Glaucom și Uveită

Glaucomul acut primar cu unghi închis este o urgență ce necesită iridotomie periferică cu laser pentru vindecare completă. În glaucomul acut secundar (uveită, subluxație de cristalin) se scade tensiunea intraoculară cu Acetazolamidă i.v. (cu sau fără agenți osmotici), urmată de tratamentul bolii de bază.

Uveita anterioară (asociată frecvent cu boli HLA-B27: sacroileită, spondilită anchilozantă, sindrom Reiter, boală Crohn; sau boli granulomatoase: sarcoidoză, tuberculoză, sifilis) răspunde la corticosteroizi topici. Uneori sunt necesare injecții perioculare cu steroizi sau corticoterapie sistemică.

Verifică-te

Un tânăr de 22 de ani este diagnosticat cu conjunctivită gonococică severă. Care este atitudinea terapeutică corectă în primă intenție, având în vedere riscul rapid de perforație corneeană?

A Tetraciclină oral timp de 3 săptămâni
B Aciclovir oral 200 mg de 5 ori pe zi
C Lacrimi artificiale și corticosteroizi topici
D Acetazolamidă i.v. urmată de iridotomie laser
E Cefalosporină de generația a III-a i.m. în doză unică

06.Divergențe

Managementul ochiului roșu necesită actualizări frecvente, în special în privința antibioterapiei. Ghidurile recente, precum EAU 2026, aduc modificări importante în schemele de tratament pentru infecțiile oculare cu transmitere sexuală.

1. Durata tratamentului keratoconjunctivitei cu Chlamydia trachomatis

Abordarea terapeutică pentru infecțiile oculare cu Chlamydia trachomatis a fost revizuită pentru a reduce expunerea prelungită la antibiotice și a îmbunătăți complianța pacientului. Sursă: EAU 2026

Durata tratamentului keratoconjunctivitei cu Chlamydia trachomatis
Surse examen
  • Durată: 3-5 săptămâni
  • Schemă primă linie: Tetraciclină 250 mg × 6/zi sau Doxiciclină 200 mg/zi
EAU 2026
  • Durată: 7 zile
  • Schemă primă linie: Doxiciclină 100 mg × 2/zi

Sinteză

Principala schimbare de paradigmă vizează scurtarea curelor antibiotice:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Durata terapiei anti-Chlamydia → Se reduce de la 3-5 săptămâni la doar 7 zile cu doxiciclină.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Glaucomul