Scarlatina

Scarlatina

De ce contează

Scarlatina este o patologie frecventă în practica medicului de familie, mai ales în colectivitățile de copii. Diagnosticul precoce și instituirea rapidă a antibioterapiei sunt esențiale nu doar pentru controlul simptomelor, ci mai ales pentru prevenirea complicațiilor nesupurative severe, precum reumatismul articular acut și glomerulonefrita poststreptococică.

01.Definiție și epidemiologie

Scarlatina este o boală infecțioasă caracterizată printr-un exantem generalizat, asociată cu o infecție bacteriană faringiană. Agentul etiologic este streptococul beta-hemolitic de grup A (SBHGA), care produce o toxină eritrogenă.

Transmiterea este directă, de la persoană la persoană, prin salivă și secreții nazale, fiind facilitată în comunitățile de copii și tineri. Perioada de incubație este scurtă, de 2-5 zile.

Perioada de contagiozitate

Contagiozitatea se menține pe toată durata perioadei febrile și în primele 12-24 de ore de la inițierea antibioterapiei.

02.Tablou clinic

Debutul bolii este marcat de febră, disfagie și prezența de adenopatii laterocervicale.

Caracteristicile exantemului
  • Aspect: numeroase micropapule aspre la palpare, care se albesc la presiune.
  • Distribuție: debutează pe trunchi și se generalizează, respectând palmele și tălpile; asociază paloare circumorală.
  • Semnul Pastia: erupție mai accentuată la nivelul plicilor.
  • Evoluție: persistă timp de o săptămână, având un caracter descuamativ în dinamică.
Caracteristicile enantemului
  • Faza inițială: exsudat albicios-gălbui la nivelul limbii.
  • Faza de stare: mucoasă eritematoasă, depapilată, realizând aspectul clasic de limbă zmeurie.
Verifică-te

Un copil de 6 ani este adus la cabinet pentru febră, dureri în gât și o erupție aspră la palpare pe trunchi. La examenul obiectiv observați că erupția este mai intensă la nivelul plicilor cotului. Cum se numește acest semn clinic?

A Semnul Koplik
B Semnul Pastia
C Faciesul Filatov
D Limba zmeurie
E Semnul Grocco

03.Diagnostic și diagnostic diferențial

Diagnosticul se bazează pe criteriile clinice și necesită confirmare microbiologică pentru streptococul beta-hemolitic de grup A. Se utilizează testul rapid streptococic (cu specificitate mare) sau cultura din secrețiile faringiene.

Diagnosticul diferențial include alte boli eruptive ale copilăriei. Rujeola prezintă exantem maculopapular cranio-caudal și semn Koplik. Rubeola asociază exantem rozaliu și adenopatii occipitale. Varicela se distinge prin erupție veziculoasă în valuri. Megaleritemul epidemic are aspect de „obraji pălmuiți”, iar boala gură-mână-picior prezintă vezicule palmo-plantare.

Verifică-te

Evaluați un copil de 5 ani cu febră și o erupție cutanată. Doriți să faceți diagnosticul diferențial corect. Care dintre următoarele asocieri între boala eruptivă și caracteristica sa clinică este corectă?

A Rujeolă — erupție veziculoasă apărută în valuri
B Rubeolă — prezența semnului Koplik
C Megaleritem epidemic — aspect de „obraji pălmuiți”
D Scarlatină — vezicule palmo-plantare
E Varicelă — exantem maculopapular cranio-caudal

04.Complicații

Complicațiile infecției streptococice pot fi severe și se împart în două mari categorii: supurative (locale sau de vecinătate) și nesupurative (mediate imun).

Tipuri de complicații
  • Complicații supurative: abcese peritonsilare, abcese retrofaringiene, limfadenită cervicală, otite, sinuzite și boala streptococică invazivă.
  • Complicații nesupurative: reumatismul articular acut (RAA), glomerulonefrita acută difuză poststreptococică (GNAPS), șocul toxic streptococic și sindromul PANDAS.

05.Tratament

Calculator Centor / McIsaac

Abordarea terapeutică a scarlatinei este identică cu cea a faringitei streptococice. Antibioticele de elecție sunt Penicilina sau Amoxicilina. La pacienții cu alergie la penicilină se recomandă alternative precum cefalosporine, clindamicină sau macrolide (azitromicină, claritromicină).

Recomandări de antibioterapie în faringita streptococică la adult și copil
Clasa de antibioticMedicamentDoza la adulțiDoza la copii (kgc/zi/ număr de doze pe zi)Durata tratament
PenicilinePenicilina V1000 UI x2 sau x3/ziCopii peste 6 ani 500 UI x3/zi10 zile
Amoxicilina500 mgx2/zi40 mg/kgc/zi în 3 doze10 zile
Penicilina G (benzathine)1.2 mil U x1 doza600 000 u <27 kg1.2 mil ≥ 27kg în 1 dozăAsigură durata tratament de 10 zile după o doză unică
CefalosporineCefalexin500 mgx2/zi25-50 mg/kgc/zi în 3 doze10 zile
Cefuroxime250 mgx2/zi10-15 mg/kgc/zi în 2 doze10 zile
Cefixime400 mg x1/zi8 mg/kgc/zi în 1 doză10 zile
MacrolideAzithromicina500 mgX1/zi10-12 mg/kgc/zi 1 doza5 zile
Claritromicina250 mx x2/zi7,5 mg/kgc/zi în 2 doze10 zile
LincosamideClindamycina300 mg x3 pe zi20-30 mg/kg/zi în 3 doze10 zile
Verifică-te

Un pacient de 8 ani este diagnosticat cu scarlatină. Mama menționează că a avut o reacție anafilactică severă la Amoxicilină în trecut. Ce opțiune de tratament antibiotic este cea mai potrivită?

A Penicilină V
B Penicilină G benzatinică
C Claritromicină
D Cefalexin
E Doxiciclină

06.Prevenție și dispensarizare

Prevenția se realizează prin izolarea cazurilor și supravegherea clinică și de laborator a contacților. Dispensarizarea este obligatorie pentru a preveni complicațiile tardive.

Urmărirea cazurilor și a contactelor de angină streptococică în familie
Situația epidemiologicăAtitudinea
Caz simptomaticTratament și urmărire simptomatologie - timp de 72 de ore
Contacti:
De familie ai cazului de angină streptococicăse urmăresc clinic timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav
Ai pacienților cu istoric personal sau familial de reumatism articular acut (RAA) și cu exsudat pozitivse efectuează exsudat faringian tuturor contactelor familiale chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.
Ai pacienților care au mai mult de 3 episoade simptomatice de angină streptococică în ultimele 3 lunise recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.
Mai mult de 3 cazuri de angină streptococică / scarlatină într-o familie în ultimele 3 lunise recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.
Dispensarizarea cazurilor de scarlatină
IntervențiaFrecvența
Examene clinice și de laborator (examen de urină) săptămânale(în săptămânile 2, 3,4)
Examene cliniceLunile 2 și 3 de la debutul bolii
Analize (ASLO, VSH și fibrinemiei)*La 1 lună de la debutul bolii

Pentru cazurile de scarlatină (probabile și confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiză (ASLO, VSH, fibrinemie*) vor fi trimise la DSP județeană/a municipiului București. În cazul în care aceste analize nu au fost efectuate, se vor preciza motivele neefectuării.

Verifică-te

Ați tratat un copil de 7 ani pentru scarlatină. Conform schemei de dispensarizare, ce investigație paraclinică este obligatorie în săptămânile 2, 3 și 4 de la debutul bolii?

A Exsudat faringian de control
B Titrul ASLO
C Examen de urină
D Ecocardiografie
E Hemoleucogramă completă

07.Divergențe

Recomandările din sursele pentru examenul de specialitate privind diagnosticul și tratamentul scarlatinei sunt aliniate cu protocoalele internaționale actuale. Abordarea terapeutică și schemele de dispensarizare rămân standardizate și confirmate de practica clinică.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Mononucleoza