Constipația

Constipația

De ce contează

Constipația este o prezentare frecventă în cabinetul medicului de familie, afectând sever calitatea vieții și ascunzând uneori patologii grave. Identificarea promptă a semnelor de alarmă pentru neoplasmul colorectal și managementul corect al cauzelor medicamentoase previn complicațiile majore și intervențiile diagnostice sau chirurgicale inutile.

01.Definiție și factori de risc

Pentru a defini constipația, nu este suficient să utilizăm doar criteriul frecvenței scaunelor (tranzitul normal variind de la 3 scaune pe săptămână până la 3 pe zi). Trebuie considerate și senzațiile subiective de efort la defecare, defecare incompletă, precum și eliminarea unui scaun „prea tare” sau „prea mic”.

Factorii de risc pentru constipație
  • Vârsta înaintată
  • Sexul feminin
  • Nivelul scăzut de educație
  • Nivelul scăzut al activității fizice
  • Statutul socio-economic scăzut
  • Etnie non-caucasiană
  • Utilizarea anumitor medicamente

02.Etiologie și cauze

Cauzele constipației pot fi legate de obiceiuri alimentare sau comportamentale (dietă săracă în fibre, aport redus de lichide, imobilizare), afecțiuni anale (fisuri anale, prolaps anal, tromboze hemoroidale), boala Hirschprung, leziuni tumorale obstructive, diverticuloză, boli sistemice sau pot fi de natură idiopatică.

Cauze de constipație
CauzăExemple
1Obstrucție mecanicăStenoza anală, cancer colorectal, compresie extrinsecă, rectocel, strictură
2Consum de medicamenteAntiacideleAgenți anticolinergici (antiparkinsoniene, antipsihotice, antispasmodice, antidepressive triciclice)Anticonvulsivante (carbamazepină, fenobarbital, fenitoină)Agenți antineoplazici (derivați de vinca)Blocante ale canalelor de calciu (verapamil)Diureticele (furosemid)Suplimentele de fierMedicamente anti-inflamatoare nesteroidiene (ibuprofen)Agoniștii de opioide (fentanil, loperamidă, morfină)
3Boli metabolice și endocrineDiabetul zaharatIntoxicații cu metale grele (arsenic, plumb, mercur)HipercalcemieHipertiroidismHipokalemiaHipotiroidieHipopituitarismFeocromocitomPorfirieSarcină
Verifică-te

Un pacient de 65 de ani cu hipertensiune arterială și boală de reflux gastroesofagian se prezintă pentru constipație severă apărută în ultimele luni. Dintre medicamentele utilizate frecvent, care este cel mai probabil responsabil de această simptomatologie?

A Verapamil
B Lisinopril
C Pantoprazol
D Metformin
E Aspirină

03.Evaluare clinică și diagnostic

Anamneza trebuie să obțină informații amănunțite despre momentul de apariție, intensitatea și durata simptomelor. O schimbare recentă a tranzitului intestinal implică obligatoriu evaluarea pacientului pentru un neoplasm obstructiv, în timp ce o istorie de lungă durată este sugestivă pentru tulburări funcționale colorectale. Este necesară interogarea asupra utilizării de laxative sau alte medicamente.

Semne de alarmă (Red flags) pentru neoplasm

Prezența simptomelor precum scăderea în greutate nedorită, sângerarea rectală, modificarea calibrului scaunului, durerile abdominale severe și antecedentele heredo-colaterale de cancer de colon ridică suspiciunea de neoplasm.

Examenul clinic trebuie orientat spre diagnosticarea bolilor extradigestive. Aspectul general sau timbrul vocii pot orienta spre hipotiroidism, boală Parkinson sau depresie. Palparea și percuția abdomenului oferă date despre existența distensiei, prezența de fecale dure, un colon palpabil sau o masă inflamatorie ori neoplazică.

Examenul zonei perianale și tușeul rectal
  • Zona perianală: se examinează pentru cicatrici, fistule, fisuri și hemoroizi externi.
  • Tușeul rectal: obiectivează prezența unui fecalom, stricturi anale, formațiuni rectale obstructive sau a unei tulburări neurologice care afectează sfincterul anal extern.

Analizele de laborator de bază includ hemoleucograma, electroliții, glicemia și TSH. La pacienții de peste 50 de ani se recomandă screening prin teste de hemoragie ocultă, colonoscopie sau sigmoidoscopie cu tub flexibil. În anumite centre, se utilizează manometria anorectală suplimentată cu investigații electromiografice pentru funcția sfincterului anal extern.

Verifică-te

O pacientă de 55 de ani acuză constipație apărută de aproximativ 2 luni. Care dintre următoarele elemente clinice reprezintă un semn de alarmă (red flag) care impune excluderea urgentă a unui neoplasm colorectal?

A Istoric de constipație din adolescență
B Modificarea calibrului scaunului
C Prezența hemoroizilor externi necomplicați
D Senzația de efort la defecare
E Lipsa activității fizice regulate

04.Management și tratament

Tratamentul trebuie individualizat în funcție de durata și gravitatea constipației, vârstă, factorii favorizanți și terapia bolii de bază. Tratamentul inițial se bazează pe modificarea stilului de viață, educarea pentru o defecație zilnică (la oră fixă, imediat după micul dejun) și creșterea cantității de fibre din dietă (prin alimentație sau suplimente). Trebuie evitată folosirea pe termen lung a laxativelor.

Limitele fibrelor și ale hidratării

Suplimentarea cu fibre alimentare nu este suficientă la pacienții cu leziuni obstructive sau megacolon. Deși deshidratarea determină absorbția apei și NaCl în colon (ducând la scaune mici și dure), nu există date care să susțină că doar aportul crescut de lichide rezolvă constipația.

Principalele laxative folosite în constipație
Tipul de laxativDenumireDoză
1OsmoticMagnesiumMagnesium hidroxid15-30 ml 1*/zi sau 2*/zi
SulfatSodium sulfat5-10g
DizaharideLactuloză15-30 ml 1*/zi sau 2*/zi
Sol alcooliceSorbitol15-30 ml 1*/zi sau 2*/zi
Manitol15-30 ml 1*/zi sau 2*/zi
2Laxative StimulanteAntraquinoneSenna1-2 tb/zi
Derivat difenilmetanBisacodyl5-10 mg seara
3EmolienteUleuiru5-15 ml seara
Verifică-te

Un pacient vârstnic necesită inițierea unui tratament farmacologic pentru constipație cronică, după eșecul modificărilor dietei. Medicul decide prescrierea unui laxativ osmotic. Care dintre următoarele preparate aparține acestei clase?

A Bisacodil
B Senna
C Ulei de ricin
D Lactuloză
E Loperamidă

05.Divergențe

Deși principiile generale de diagnostic și tratament ale constipației rămân valide, ghidurile actuale aduc clarificări importante privind criteriile de diagnostic funcțional și managementul specific al constipației induse de opioide. Standardele internaționale, precum Criteriile Rome V, oferă o abordare mult mai structurată.

1. Criterii de definiție a constipației

Definirea constipației funcționale a evoluat de la simpla evaluare a frecvenței scaunelor la un scor complex care include consistența și simptomele subiective resimțite de pacient. Sursă: Rome V 2026

Criterii de definiție a constipației
Surse examen
  • Criterii: frecvență < 3/săptămână + senzații subiective
  • Cronologie: nespecificată în mod clar
Rome V 2026
  • Criterii: minim 2 simptome (efort, scaun dur, evacuare incompletă, < 3 scaune/săpt)
  • Cronologie: simptome prezente în ultimele 3 luni, debut cu > 6 luni în urmă

2. Tratamentul constipației induse de opioide

Managementul constipației la pacienții aflați sub tratament cronic cu opioide necesită o abordare specifică, diferită de constipația funcțională obișnuită, având în vedere mecanismul patogenic distinct. Sursă: Ghiduri OIC 2026

Tratamentul constipației induse de opioide
Surse examen
  • Abordare: laxative standard (osmotice, stimulante, emoliente)
  • Terapie specifică: nemenționată
Ghiduri OIC 2026
  • Abordare: laxative standard ca primă linie, urmate de terapie țintită
  • Terapie specifică: antagoniști periferici mu-opioizi (PAMORAs) la eșecul laxativelor

Sinteză

Actualizările din ghiduri subliniază importanța unui diagnostic standardizat și a tratamentului personalizat:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Criteriile Rome V → Standardizează diagnosticul constipației funcționale pe baza simptomelor cronice prezente în ultimele 3 luni.
  • 2
    PAMORAs → Reprezintă linia a doua de tratament, specifică pentru constipația indusă de opioide refractară la laxativele clasice.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Xerostomia