Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral

De ce contează

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală majoră și prima cauză de dizabilitate la nivel mondial. Recunoașterea rapidă și intervenția în fereastra terapeutică salvează țesutul cerebral din zona de penumbră ischemică. Managementul corect previne deficitele neurologice permanente și reduce riscul de recidivă.

01.Definiție și Evaluare Inițială

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă un grup de afecțiuni caracterizate prin întreruperea bruscă și focală a fluxului sanguin cerebral, generând un deficit neurologic. Este o urgență medicală majoră, reprezentând a treia cauză de mortalitate și prima cauză de dizabilitate la nivel mondial. Pacienții cu AVC au un risc de infarct miocardic acut (IMA) crescut de 2-3 ori și un risc de recidivă a AVC de 9 ori mai mare.

Etiopatogenia AVC
  • AVC ischemic (85-88%): prin tromboze (ateroscleroza vaselor mari, AVC lacunare, vasculite), embolii (sursă cardiacă sau aterotrombotică) sau hipoperfuzie cerebrală.
  • AVC hemoragic (12-15%): hemoragie subarahnoidiană (ruptură de anevrism/malformație) sau hemoragie intracerebrală (secundară HTA, tulburărilor de coagulare).
  • Alte cauze (5%): disecție arterială, tromboză de sinus venos.
Scala Cincinnati (FAST)

Evaluare prespitalicească rapidă: Față asimetrică, Arm (braț cu deficit motor), Speech (tulburări de vorbire), Timp. Prezența unui singur semn = 72% probabilitate de AVC.

Evaluarea inițială necesită o anamneză țintită (momentul debutului, medicație anticoagulantă, traumatisme recente) și un examen neurologic complet (stare de conștiență, reflexe inclusiv cutanat plantar Babinski, semne meningeale, evaluarea nervilor cranieni). Examenul clinic general trebuie să caute activ surse emboligene (aritmii, sufluri cardiace, măsurarea TA la ambele brațe).

02.Accidentul Ischemic Tranzitor (AIT)

Accidentul ischemic tranzitor (AIT) este un episod scurt de disfuncție neurologică (durată de obicei sub 1 oră, maxim 24h), care se remite spontan și complet, fără semne imagistice de infarct. Constituie o urgență majoră, fiind un factor de risc iminent pentru un AVC constituit (30% dintre pacienții cu AVC au un AIT în antecedente).

Manifestări clinice în funcție de teritoriu
  • Teritoriul carotidian: hemipareză, hipoestezie, afazie, amauroză fugace (semn precoce pentru ischemie în teritoriul carotidei interne), hemianopsie.
  • Teritoriul vertebrobazilar: vertij, ataxie, diplopie, dizartrie, tetrapareză, sindrom senzitiv de hemicorp, amnezie globală.
Scorul ABCD2 pentru riscul de AVC după AIT
Scorul ABCD2 pentru stratificarea riscului unui AVC după un atac ischemic tranzitor
ParametruScor
Vârsta >60 ani1
TAS >140 mmHg și/sau TAD >90 mmHg1
Manifestări clinice
Deficit motor unilateral2
Tulburare izolată de vorbire1
Alte manifestări0
Durata simptomatologiei
>60 min2
10-59 min1
< 10 min0
Diabet zaharat1

Diagnosticul impune evaluare urgentă în primele 12 ore (CT/RMN, Doppler carotidian, ECG/Holter). Conduita terapeutică vizează controlul strict al factorilor de risc: ținta TA < 130/80 mmHg, ținta LDL-C < 55 mg/dL (se inițiază Atorvastatină 80 mg/zi, cu adăugare de Ezetimib 10 mg/zi dacă nu se atinge ținta). Pentru profilaxia antitrombotică se recomandă Aspirină 81-325 mg/zi sau Clopidogrel, iar în caz de fibrilație atrială se inițiază anticoagulante orale directe (DOAC).

Verifică-te

Un pacient de 65 de ani se prezintă pentru un episod de hemipareză dreaptă și afazie care a durat 30 de minute, remis complet. Examenul CT nativ este normal. Care este ținta terapeutică recomandată pentru LDL-colesterol în acest caz?

A < 100 mg/dL
B < 70 mg/dL
C < 55 mg/dL
D < 40 mg/dL
E Nu se inițiază statină dacă episodul s-a remis complet.

03.AVC Ischemic — Diagnostic și Sindroame Clinice

AVC ischemic se instalează brusc, frecvent în a doua jumătate a nopții. Fiziopatologic, se formează o zonă centrală de necroză ireversibilă, înconjurată de zona de penumbră ischemică (țesut recuperabil prin tratament precoce). După 1-2 zile apare edemul cerebral, care poate duce la herniere și deces.

Sindroame clinice în funcție de artera afectată
  • Artera cerebrală medie (ACM): hemipareză și hipoestezie predominant facio-brahială contralaterală, hemianopsie homonimă, afazie (dacă e afectată emisfera dominantă) sau neglijare spațială (emisfera nondominantă).
  • Artera cerebrală anterioară (ACA): deficit motor predominant pe membrul inferior (pareză crurală) contralateral, tulburări de comportament, incontinență urinară.
  • Artera cerebrală posterioară (ACP): hemianopsie homonimă, cecitate corticală (afectare occipitală bilaterală), stări confuzionale, deficite de memorie.
  • Teritoriul vertebrobazilar: sindrom talamic, diplopie, vertij, ataxie, tetraplegie flască, comă (în ocluzia arterei bazilare).
  • Infarctele lacunare: leziuni mici (< 1,5 cm³) prin obstrucția ramurilor perforante (asociate cu HTA și DZ), manifestate prin deficit motor/senzitiv pur, ataxie, dizartrie. Pot duce la demență vasculară și sindrom pseudobulbar.

Investigațiile de urgență (în prima oră) includ hemoleucograma, glicemia, coagulograma și CT cerebral nativ. CT-ul este esențial inițial pentru a exclude hemoragia; modificările ischemice (hipodensitatea) devin vizibile abia după 24 de ore. RMN-ul este mai sensibil pentru detectarea precoce a ischemiei.

AVC Ischemic (CT nativ)
  • Ce observi: Zonă hipodensă în teritoriul arterei cerebrale medii.
  • Ce sugerează: Ischemie acută constituită.
AVC Hemoragic (CT nativ)
  • Ce observi: Arie hiperdensă intracerebrală cu edem perilezional (bandă hipodensă) și efect de masă asupra ventriculilor.
  • Ce sugerează: Hemoragie intracerebrală acută.

04.AVC Ischemic — Tratament Acut

Fereastra terapeutică strictă

Terapia trombolitică intravenoasă este salvatoare DOAR dacă se administrează în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor, după excluderea imagistică a hemoragiei. Momentul debutului trebuie să fie cert.

Tromboliza se efectuează cu Alteplază 0,9 mg/kgc (doză maximă 90 mg). Se administrează 10% din doză în bolus timp de 1 minut, iar restul în perfuzie i.v. timp de 60 de minute. Contraindicațiile includ: AVC/traumatism în ultimele 3 luni, TA > 185/110 mmHg, trombocite < 100.000/mm³, glicemie > 400 mg/dL, INR ≥ 1,7 sau tratament recent cu DOAC. Nu se administrează antitrombotice în primele 24 ore post-tromboliză.

Pentru ocluziile de vase mari în fereastra de 4,5 ore, se poate asocia trombectomia mecanică, precedată de tromboliză cu Tenecteplază 0,25 mg/kg. Endarterectomia carotidiană este indicată în primele 2 săptămâni pentru stenoze simptomatice de 70-99%.

De ce nu se scade brusc tensiunea arterială în AVC ischemic?

Creșterea TA reprezintă un mecanism compensator pentru menținerea perfuziei în zona de penumbră. Scăderea se face doar dacă TA depășește 220/120 mmHg (sau 185/110 mmHg dacă se planifică tromboliza), folosind agenți i.v. (Labetalol, Urapidil) cu reducere lentă.

Managementul edemului cerebral (maxim la 48h) se face cu Manitol 20% în perfuzii mici, sau craniotomie decompresivă în cazuri refractare. Glicemia trebuie menținută < 160 mg/dL.

Verifică-te

Un pacient de 58 de ani este adus la UPU cu hemipareză stângă instalată brusc în urmă cu 2 ore. CT-ul cerebral nativ nu arată modificări hemoragice. Tensiunea arterială este 195/115 mmHg. Care este atitudinea terapeutică corectă privind tromboliza i.v.?

A Se administrează imediat Alteplază deoarece este în fereastra de 4,5 ore.
B Se scade tensiunea arterială sub 185/110 mmHg înainte de administrarea trombolizei.
C Se administrează Tenecteplază fără a ajusta tensiunea arterială.
D Tromboliza este contraindicată absolut din cauza valorilor tensionale.
E Se așteaptă 24 de ore pentru a repeta CT-ul cerebral.

05.Accidentul Vascular Hemoragic

Hemoragia subarahnoidiană (HSA)

Reprezintă sângerarea în spațiul subarahnoidian, cel mai frecvent prin ruptura unui anevrism sau a unei malformații arteriovenoase. Clinic, debutează brutal cu cefalee extrem de intensă (atinge maximul în ~3 minute), vărsături, alterarea conștienței și semne de iritație meningeală (redoarea cefei, semnul Kernig). Complicațiile majore sunt edemul cerebral, vasospasmul și riscul de a doua ruptură. Tratamentul se face în ATI (corectare hidroelectrolitică, neurochirurgie pentru clamparea anevrismului). Nu se folosesc soluții glucozate în primele 24h (extind leziunile).

Hemoragia intracerebrală (HIC)

Sângerarea în parenchimul cerebral este cauzată cel mai des de HTA (ruptura microanevrismelor Charcot-Bouchard), angiopatia amiloidă (depunere de amiloid β, asociată cu boala Alzheimer la vârstnici normotensivi), supradozajul anticoagulant sau consumul de cocaină/amfetamine. Debutul este brutal, adesea diurn, cu deficit neurologic rapid progresiv, vărsături și comă. CT-ul nativ confirmă diagnosticul imediat. TA se tratează doar dacă depășește 185/130 mmHg. Hematoamele cerebeloase necesită frecvent evacuare neurochirurgicală de urgență.

Verifică-te

O pacientă de 45 de ani se prezintă la UPU acuzând "cea mai puternică durere de cap din viața ei", instalată brusc în urmă cu 30 de minute, însoțită de vărsături. La examenul clinic prezintă redoarea cefei. Ce soluție perfuzabilă este contraindicată în primele 24 de ore?

A Ser fiziologic 0,9%
B Soluție Ringer lactat
C Soluție glucozată
D Manitol 20%
E Soluție hipertonă de clorură de sodiu

06.Prevenție Secundară și Recuperare

Prevenția secundară post-AVC ischemic necesită terapie antiagregantă: Aspirină 300 mg/zi inițial, apoi doză de întreținere 75-100 mg/zi, sau Clopidogrel 75 mg/zi. Dubla antiagregare se folosește doar pe termen scurt în AIT cu risc înalt sau stenoze intracraniene severe. Dacă etiologia este cardioembolică (fibrilație atrială), se indică anticoagulante orale directe (DOAC), cu excepția pacienților cu proteze mecanice, stenoză mitrală moderat-severă sau clearance creatinină < 15 mL/min, unde se folosesc antivitamine K.

Recuperarea pe termen lung implică o echipă multidisciplinară (medic de familie, neurolog, fizioterapeut). Complicațiile tardive includ durerea centrală post-AVC (tratată cu Amitriptilină sau Gabapentin) și epilepsia vasculară (răspunde la Carbamazepină sau Fenitoină). Controlul clinic la medicul de familie se efectuează la fiecare 3 luni.

07.Divergențe

Managementul AVC-ului este într-o continuă evoluție, iar ghidurile internaționale actualizează frecvent țintele terapeutice. Deși sursele pentru examen oferă o bază solidă, ghidurile ESO 2025 și WSO 2023 aduc modificări importante în controlul tensiunii arteriale și alegerea antiepilepticelor.

1. Pragul de tensiune arterială în hemoragia intracerebrală

Controlul tensiunii arteriale în faza acută a hemoragiei intracerebrale este crucial pentru a preveni expansiunea hematomului. Există o diferență notabilă între pragul de intervenție menționat în sursele clasice și noile recomandări europene. Sursă: ESO 2025

Pragul de tensiune arterială în hemoragia intracerebrală
Surse examen
  • Prag inițiere tratament: TA > 185/130 mmHg
  • Țintă terapeutică: nespecificată clar sub prag
ESO 2025
  • Prag inițiere tratament: imediat pentru a atinge ținta
  • Țintă terapeutică: ~140 mmHg sistolic

2. Antiepileptice recomandate în epilepsia vasculară

Epilepsia post-AVC necesită tratament pe termen lung, adesea la pacienți care primesc deja terapie antitrombotică complexă. Alegerea antiepilepticului trebuie să minimizeze interacțiunile medicamentoase. Sursă: WSO 2023

Antiepileptice recomandate în epilepsia vasculară
Surse examen
  • Tratament recomandat: Carbamazepină sau Fenitoină
  • Interacțiuni medicamentoase: puternici inductori enzimatici
WSO 2023
  • Tratament recomandat: Levetiracetam sau Lamotrigină
  • Interacțiuni medicamentoase: profil farmacocinetic favorabil

Sinteză

Rețineți următoarele actualizări esențiale pentru practica clinică:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Tensiunea arterială în HIC → Se vizează o reducere mai agresivă la ~140 mmHg sistolic, conform ghidurilor recente.
  • 2
    Epilepsia post-AVC → Se preferă antiepilepticele de generație nouă pentru a nu compromite eficacitatea anticoagulantelor.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Astmul acut sever