Colica biliară

Colica biliară

De ce contează

Colica biliară reprezintă una dintre cele mai frecvente urgențe abdominale întâlnite în cabinetul medicului de familie. Recunoașterea rapidă a tabloului clinic și diferențierea de alte patologii acute permite un management adecvat și previne complicațiile severe. Orientarea corectă către tratamentul chirurgical în fereastra optimă de timp face diferența între o evoluție favorabilă și riscul de peritonită.

01.Definiție și fiziopatologie

Colica biliară reprezintă o inflamație a veziculei biliare caracterizată printr-o durere violentă și persistentă în regiunea hipocondrului drept, cu iradiere în umărul drept sau în vârful omoplatului, însoțită uneori de grețuri și vărsături.

Sindromul algic este declanșat de contracția musculaturii netede a veziculei biliare inflamate și de creșterea presiunii intravezicale. Apare de obicei pe fondul unei afecțiuni cronice (dischinezii biliare, litiază biliară), putând fi chiar unicul simptom al litiazei biliare.

Factori declanșatori

Colica apare frecvent după o masă bogată în alimente colecistochinetice (grăsimi, ouă, frișcă, ciocolată) sau după consumul de alcool.

Verifică-te

Colica biliară este o afecțiune frecvent declanșată de anumiți factori dietetici. Care dintre următoarele categorii de alimente este cel mai probabil să precipite o criză dureroasă la un pacient cu litiază veziculară cunoscută?

A Alimentele bogate în fibre vegetale
B Alimentele colecistochinetice (grăsimi, ouă, ciocolată)
C Alimentele cu conținut ridicat de carbohidrați complecși
D Alimentele bogate în proteine slabe
E Alimentele cu conținut crescut de vitamina C

02.Semne și simptome

Tabloul clinic
  • Durerea: Sediu în hipocondrul drept sau epigastru, cu debut brusc (uneori nocturn), la 3-5 ore postprandial. Atinge maximul de intensitate în 15-30 de minute și durează 4-5 ore. Iradiază posterior (la nivelul coloanei vertebrale) și superior scapular (spre umărul drept).
  • Sindrom dispeptic: Greață, vărsături alimentare urmate de vărsături biliare, gust amar, eructații, anorexie, meteorism abdominal și agitație psihomotorie.
  • Febră: Poate însoți tabloul clinic.
  • Examen local: Hipocondrul drept este sensibil la palpare. La ~20% dintre pacienți se palpează o formațiune renitentă reprezentând vezicula biliară în tensiune (hidrops vezicular), apărută prin obstrucția completă a canalului cistic.
  • Semnul Murphy: Pozitiv (durerea se exacerbează la palparea profundă a hipocondrului drept în inspir profund sau tuse).
  • Icterul: Poate apărea la 24 de ore după colică (prin migrarea unui calcul în coledoc), manifestat prin subicter conjunctival, scaune decolorate și urini hipercrome.
Vărsăturile nu aduc ușurare

Spre deosebire de alte afecțiuni digestive unde emesisul poate reduce presiunea gastrică, în colica biliară vărsăturile nu sunt urmate de ameliorarea intensității durerii.

Verifică-te

Un pacient de 45 de ani se prezintă cu durere bruscă în hipocondrul drept, apărută la 4 ore după o masă copioasă. La examinarea fizică, medicul palpează profund hipocondrul drept și îi cere pacientului să inspire adânc, moment în care durerea se exacerbează brusc. Cum se numește acest semn clinic?

A Semnul Blumberg
B Semnul Murphy
C Semnul Rovsing
D Semnul Giordano
E Semnul Courvoisier

03.Investigații paraclinice

Diagnosticul imagistic confirmă prezența calculilor și evaluează complicațiile locale:

Explorări imagistice
  • Ecografia abdominală: Evidențiază calculii biliari și prezența unei eventuale mase flegmonoase periveziculare.
  • Examenul radiologic abdominal: Poate detecta calculii radioopaci.
  • CT sau RMN: Se recomandă atunci când cauza colicii biliare nu este clară din primele investigații.
Ecografie abdominală — Colelitiază
  • Ce observi: Formațiuni hiperecogene în interiorul veziculei biliare, care lasă un con de umbră posterior (posterior acoustic shadowing).
  • Ce sugerează: Prezența calculilor biliari (litiază biliară), principala cauză a colicii biliare.

04.Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial se face cu afecțiunile organelor de vecinătate și alte urgențe medico-chirurgicale.

Diagnosticul diferențial al colicii biliare

Diagnosticul diferențial al colicii biliare se va face cu

  1. pancreatita acută
  2. apendicită acută
  3. pielonefrita dreaptă
  4. ulcerul duodenal
  5. hepatita acută
  6. abcesul hepatic
  7. disfuncția sfincterului Oddi
  8. colon iritabil
  9. cancer colon ascedent (unghi hepatic)
  10. infarct miocardic inferior
  11. litiază ureterală dreaptă
  12. pneumonie bazală dreaptă
  13. embolie pulmonară
  14. herpes zoster faza preeruptivă

05.Conduita terapeutică

Tratamentul vizează combaterea durerii, a grețurilor, a vărsăturilor și a anxietății, urmat de rezolvarea cauzei de fond.

Măsuri generale și tratament simptomatic
  • Regim igieno-dietetic: Repaus la pat, dietă hidro-zaharată.
  • Reechilibrare: Administrare de lichide și electroliți în perfuzie.
  • Medicație sedativă/anxiolitică: Hidroxizin 2-3 cpr/zi sau Meprobamat 2-3 cpr/zi.
  • Analgezice de primă linie: Algocalmin i.m. 3-4 fiole/zi.
  • Analgezice majore (dacă durerea nu cedează): Opioide tip Mialgin (clorhidrat de petidină) 50-100 mg i.m. sau 50 mg i.v. (diluat în 10 ml ser fiziologic); Diamorfină 5-10 mg repetabil la 4 ore s.c./i.m. (sau i.v. în doză de 1/4 - 1/2 din doza i.m.). Se poate utiliza și Xilină 1% în doză de 20 ml diluată în 250 ml glucoză 5%.
  • Antiemetice: Emetiral 2-3 cpr/zi sau Torecan 2-3 cpr/zi.
  • Antispastice: Atropină 1-3 mg/zi s.c., Scobutil 2-3 fiole/zi i.m., Papaverină 3-4 fiole/zi i.m. sau Drotaverină (clorhidrat 20 mg/ml) 1-3 fiole/zi.
Tratament antibiotic și chirurgical
  • Antibioterapie: Cefalosporine (Cefotaxim, Ceftazidim 1-3 g/zi sau Ceftriaxon 1-2 g/zi în 1-2 prize) asociate cu aminoglicozide (Gentamicină 3 mg/kg/zi i.m. la 8 ore) și Metronidazol sau Clindamicină. Această schemă acoperă un spectru larg, fiind esențială la pacienții cu boli asociate (diabet zaharat) sau debilitați.
  • Tratament etiologic: Colecistectomia, efectuată în primele 24-48 de ore de la internare, în special în caz de complicații cu risc de peritonită.
Verifică-te

O pacientă de 52 de ani cu istoric de litiază biliară se prezintă la camera de gardă pentru o durere violentă în hipocondrul drept, însoțită de vărsături biliare repetate. Care este relația tipică între vărsături și durere în această afecțiune?

A Vărsăturile ameliorează complet durerea
B Vărsăturile exacerbează durerea prin creșterea presiunii intraabdominale
C Vărsăturile nu sunt urmate de ameliorarea intensității durerii
D Vărsăturile transformă durerea din colică în durere surdă continuă
E Vărsăturile preced întotdeauna apariția durerii cu 24 de ore

06.Complicații

Evoluția nefavorabilă a colicii biliare poate duce la complicații severe, detaliate mai jos:

Complicațiile colicii biliare
  1. emplem
  2. hidrops vezicular
  3. gangrenă
  4. perforație
  5. fistulizare
  6. ileus
  7. peritonită
  8. icter
Verifică-te

Un pacient de 60 de ani a prezentat în urmă cu o zi o colică biliară tipică, remisă parțial sub tratament antispastic. Astăzi revine acuzând apariția unor scaune decolorate și urini hipercrome, iar la examenul obiectiv se constată subicter conjunctival. Care este cea mai probabilă cauză a acestor modificări?

A Perforația veziculei biliare cu peritonită
B Migrarea unui calcul în canalul coledoc
C Dezvoltarea unui hidrops vezicular
D Fistulizarea veziculei biliare în duoden
E Apariția unui abces hepatic secundar

07.Divergențe

Managementul colicii biliare a evoluat semnificativ în ultimii ani. Deși principiile clinice rămân valabile, ghidurile internaționale actuale, precum Tokyo Guidelines 2018 și recomandările EASL, aduc actualizări importante privind analgezia de primă linie și momentul optim pentru intervenția chirurgicală.

1. Analgezicul de primă linie

Controlul durerii este prioritar în managementul colicii biliare. Alegerea analgezicului trebuie să vizeze atât ameliorarea simptomatică, cât și reducerea inflamației locale. Sursă: Tokyo Guidelines 2018 / EASL

Analgezicul de primă linie
Surse examen
  • Recomandare principală: Algocalmin (metamizol) i.m.
  • Mecanism vizat: Analgezie pură
Tokyo Guidelines 2018 / EASL
  • Recomandare principală: AINS (diclofenac, ketorolac)
  • Mecanism vizat: Efect antiinflamator și antispastic demonstrat

2. Utilizarea sedativelor

Anxietatea și agitația psihomotorie însoțesc frecvent durerea biliară. Abordarea farmacologică a acestor simptome s-a modificat din motive de siguranță. Sursă: EMA 2012

Utilizarea sedativelor
Surse examen
  • Medicație indicată: Meprobamat și Hidroxizin
  • Profil de siguranță: Considerat acceptabil
EMA 2012
  • Medicație indicată: Meprobamatul este evitat/retras
  • Profil de siguranță: Risc de dependență și depresie SNC

3. Momentul optim pentru colecistectomie

Decizia privind momentul intervenției chirurgicale influențează direct riscul de complicații și recuperarea pacientului. Sursă: Tokyo Guidelines 2018

Momentul optim pentru colecistectomie
Surse examen
  • Momentul intervenției: 24-48 ore, mai ales în caz de complicații
  • Indicație: Rezervată formelor cu risc de peritonită
Tokyo Guidelines 2018
  • Momentul intervenției: Precoce (primele 72 ore) ca standard de îngrijire
  • Indicație: Recomandată de rutină pentru colecistita grad I și II

Sinteză

În concluzie, abordarea modernă a colicii biliare pune accent pe intervenția rapidă și siguranța farmacologică.

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Analgezie → AINS sunt preferate în detrimentul metamizolului pentru efectul lor dual (analgezic și antiinflamator).
  • 2
    Sedare → Se evită meprobamatul din cauza riscurilor inacceptabile pentru sistemul nervos central.
  • 3
    Chirurgie → Colecistectomia precoce (sub 72 ore) devine regula pentru prevenirea complicațiilor, nu excepția.
Ai ajuns la finalul lecției

Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.

Urmează: Colica apendiculară (adult)